Am descoperit că majoritatea pacienţilor cu boli cardiovasculare, mai ales în cazul bolilor acute, au rezevele de magneziu epuizate. Diabeticii şi femeile la postmenopauză prezintă carenţe extreme.
Magneziul îmbunătăţeşte eficienţa metabolică a celulelor muşchiului cardiac, astfel încât alină durerile de piept şi alte simptome ale anginei pectorale datorate unei lipse de oxigen (ischemie). Magneziul hrăneşte inima în timpul fazei acute a unui atac de cord, coboară tensiunea arterială mărită care ameninţă să provoace un atac cerebral şi domoleşte diferite aritmii cardiace, care ar putea culmina într-un stop cardiac.
De ce este atât de prezentă carenţa de magneziu? În primul rând, solul a devenit sărac în magneziu şi în alte minerale care sprijină sănătatea. Apoi, de vină este şi stilul nostru de viaţă.
Fragment din:
• Legumele, nucile, alunele şi cerealele integrale conţin magneziu din belşug, dar majoritatea oamenilor nu le mănâncă în cantităţi suficiente. Preferinţa naţională pentru alimentele procesate favorizează un aport de magneziu riscant de mic. Rafinarea cerealelor integrale elimină din acestea majoritatea conţinutului de magneziu. De exemplu, procesarea grâului integral în făină albă duce la pierderea magneziului în proporţie de 82%.
• Dietele bogate în grăsimi generează în intestin bule adipoase, care “spală” magneziul din hrană.
• Consumăm prea mult calciu şi prea puţin magneziu, ceea ce duce la un dezechilibru mineral. Finlanda are cel mai mare raport de calciu/magneziu în dietă — de 4 la 1 — şi SUA o urmează îndeaproape. Ţara scandinavă se clasează pe primul loc în lume la decesele subite datorate atacurilor de cord şi cerebrale în rândul bărbaţilor tineri şi între două vârste. Cercetătorii din domeniul medical cred că un aport scăzut de magneziu are legătură cu acest fenomen.
• Alcoolul, chiar şi în cantităţi mici, secătuieşte rezervele de magneziu. Alcoolicii înregistrează carenţe grave.
• Cola şi alte băuturi carbogazoase bogate în fosfaţi inactivează magneziul.
• Stresul “mănâncă” magneziul organic. Orice fel de stres are acest efect: munca în exces, prea mult efort fizic (un avertisment pentru atleţi!), stresul mental sau emoţional, intervenţiile chirurgicale sau traumele.
Leave a Reply