Povestea fulgilor ”îmbogățiți”

Să discutăm despre componentele unui grăunte de cereale.

Tărâţa este învelişul superior al bobului, armura sa. Rolul ei este de a proteja bobul faţă de pericolele externe, cum ar fi bacteriile şi insectele. Partea din sămânţă din care se dezvoltă de fapt altă plantă este germenele, unde este stocată informaţia reproductivă a plantei. Grăuntele mai conţine endospermul, format în mare parte din amidon şi din câteva proteine, care furnizează combustibilul pentru creşterea seminţei.

Cerealele rafinate mai au foarte puţin în comun cu structura naturală descrisă mai sus. În cursul procesului de rafinare, tărâţele şi germenii sunt înlăturaţi, la fel şi fibrele, vitaminele şi mineralele prezente în cele două învelişuri. (Unii producători adaugă vitamine şi minerale la produsul finit, care este denumit după aceea „îmbogăţit“, dar nutrienţii adăugaţi nu compensează ceea ce a fost înlăturat prin procesul de fabricaţie.) în urma procesului de măcinare a cerealelor, ne rămâne doar endospermul.

Fragment din:

Cerealele rafinate sunt lipsite de mare parte din nutrienţii iniţiali, dar conţin în continuare aproape toate caloriile.

Aceste cereale rafinate sunt apoi transformate în produse ca pâine albă, fulgi de ovăz instant, gustări şi deserturi. Pentru a le spori gustul, apa este extrasă din aceste produse (ceea ce concentreză şi mai mult caloriile) şi i se adaugă zahăr, grăsimi şi sare. Din moment ce rămân foarte puţine fibre, aceste calorii sunt absorbite mai uşor şi mai repede. De asemenea, cerealele rafinate nu conţin proteine complete, un factor important de saţietate, şi posedă foarte puţini micronutrienţi ca urmare a procesării excesive.

Cu alte cuvinte, sunt alimente nesănătoase. Făina făcută din cereale rafinate reprezintă baza pentru majoritatea alimentelor‑fără‑frâne extrem de stimulatoare, sărace nutritiv şi bogate în carbohidraţi. (Nu uita, noi nu consumăm aceste alimente ca atare, ele sunt ingrediente.) Aceste alimente nesănătoase stimulează supraconsumul, creşterea nivelului de zahăr din sânge, dependenţa de glucoză pentru producerea de energie, acumularea de grăsime corporală şi o creştere a acizilor graşi liberi şi a trigliceridelor din sânge.