Gelozia sexuală, numită de sociobiologi „păzirea perechii“, apare atunci când o persoană pe care o iubim manifestă atenție față de un potențial pretendent sau partener. Acest lucru poate să ne facă să ne simțim furioși și nesiguri, cu reacții de tipul „pleacă de lângă iubita mea“ sau „dacă e interesată de el, eu nu pot să concurez cu ea“ .
Pentru unele persoane gelozia iese la suprafață doar în anumite situații sau față de anumite persoane (colegul drăguț al prietenei tale sau fosta iubită a prietenului tău). Iar unii cercetători cred că o anumită doză de gelozie față de alți pretendenți poate fi rezonabilă și utilă pentru a nu considera relația drept ceva de la sine înțeles (Barelds și Barelds Dijkstra, 2007). Din nefericire, pentru alții, există o stare de gelozie care este aproape permanentă și excesivă. Chiar și atunci când nu există o amenințare clară și prezentă, pândește ideea unei astfel de amenințări și nesiguranța privind prevenirea acesteia (Buss, 2000).
Persoanele geloase au multe modalități de a proteja persoanele pe care le iubesc sau pe care le doresc de concurenți sau de „braconieri“, dintre care unele pot fi distructive pentru relație sau pentru demnitatea, intimitatea și siguranța partenerilor lor. Ele pot monopoliza timpul partenerului, pot încerca să obțină simpatia făcând pe victima sau pot amenința fie partenera, fie pretendentul, fie pe amândoi.
Unele femei și unii bărbați sunt flatați de aceste reacții. Cel puțin la început. Dar nu ar trebui să fie. Aceste comportamente vin dintr-o zonă întunecată a nesiguranței și furiei și pot duce la violență.
Gelozia poate fi periculoasă
Gelozia este o formă de protecție a propriei investiții emoționale într-o altă persoană. Atunci când gelozia scapă de sub control are, însă, potențialul unor consecințe extreme. Există multe studii cu privire la violența conjugală, de exemplu, care acoperă totul, de la bătaie la omucidere și înapoi la gelozia intensă (Buss și Duntley, 2011). Din nefericire, unele femei sunt în mare pericol atunci când trezesc gelozia partenerului, fie că îl înșală efectiv, fie că sunt percepute ca înșelându-l, fie că încearcă să termine relația. Rănirea unui eu deja slăbit este mai mult decât pot suporta anumiți bărbați (Holden et al., 2014). Deși femeile au, în general, o predispoziție mai scăzută către violență, acest lucru li se poate întâmpla și lor dacă devin extrem de geloase.
Oamenii care devin paranoici pot încerca să-și izoleze partenerul de prietenii lui/ei, de familie sau de oricine cred ei că ar putea să nu fie „de partea lor“. Partenerii atât bărbați, cât și femei pot deveni detectivi obsesivi, verificându-le partenerilor buzunarele, telefoanele mobile și calculatoarele sau chiar urmărindu-i în încercarea de a demonstra că el/ea nu înșală (sau poate că o face). Acest tip de supraveghere are un foarte mare risc de a distruge relația, în afară de cazul în care partenerul anxios poate fi liniștit și se poate opri s-o spioneze pe cealaltă persoană (Elphinston et al., 2013).
Fragment din 50 de mari mituri despre sexualitatea umană, de Pepper Schwartz, Martha Kempner
Noi credem că toată lumea ar trebui să fie alertă la semne de gelozie care ar putea să devină extreme. Deși poate fi drăguț că prietena ta vrea să-și petreacă tot timpul cu tine la începutul unei relații, devine mai puțin drăguț atunci când celelalte prietenii încep să se estompeze. Un prieten care vrea să știe cu exactitate unde te afli în fiecare minut poate să pară grijuliu la început, dar poate să mai fie și altceva la mijloc. Aceste forme de gelozie pot deveni extreme și pot să ducă la comportamente de supraveghere și, în cele din urmă, la violență. Nu lua aceste comportamente ca forme de măgulire sau ca semne de iubire — vorbește despre ele imediat ce se întâmplă, încearcă să înțelegi ce se întâmplă cu adevărat și încearcă să-ți stabilești propriile granițe cu privire la gelozie. Un partener care nu poate să respecte aceste granițe și care nu poate să facă altceva decât să fie gelos tot timpul s-ar putea să nu fie partenerul potrivit.
Leave a Reply