Ce este meditația și de ce avem nevoie de ea într-o epocă puternic digitalizată, caracterizată de o infinitate de stimuli?

 Ce este meditația și de ce avem nevoie de ea într-o epocă puternic digitalizată, caracterizată de o infinitate de stimuli?

Aceasta este una dintre întrebările la care psihiatrul și psihoterapeutul francez Cristophe André oferă răspuns în cartea 3 Minute de meditație, recent aparută  în colecția „Psihologie Practică”.

„Una dintre imposturile contemporane care mă agasează este aceea a creierului multisarcină. Unii vânzători de ecrane ar vrea să ne convingă că, în contextul actual, atât de solicitant (ecrane și tele­foane, conexiuni multiple și muzică peste tot), cre­ierul nostru ar fi evoluat și ar fi capabil să facă mai multe lucruri în același timp: să lucrăm sau să citim ascultând radioul, să vorbim la telefon în timp ce conducem etc. Poate că va fi așa într‑o bună zi, peste câteva zeci de milioane de ani. Dar până atunci lucrurile nu se petrec așa: de fiecare dată când facem două lucruri în același timp, pe de o parte, nu le facem destul de bine, iar pe de alta, ne obosim și ne stresăm. Ecuația e simplă: multe sarcini paralele = risc de eroare + risc de stres”, precizează autorul cărții „3 Minute de meditație”.

Cristophe André explică ce este și ce beneficii oferă meditația, atât la nivel general, cât și punctual, în situații și provocări concrete cu care ne confruntăm zilnic, analizând nenumărații stimuli la care suntem expuși în mediul profesional și în timpul liber.

Dar, mai presus de toate, „3 Minute de meditație” este despre alegerile noastre în aceste situații și despre cum decidem să ne raportăm în primul rând la noi, să ne „ascultăm” și să reacționăm în consecință atunci când volumul informațional și sarcinile ne depăseșc capacitatea de adaptare și confort. În acest scop, el însoțește informațiile oferite cu sfaturi și exerciții de meditație, care să ne ajute să conștientizăm că dispunem de toate „uneltele” de care avem nevoie pentru a fi mai prezenți în viața și în acțiunile noastre și pentru a îmbunătăți relația cu noi înșine și cu cei din jur.

Una dintre cele mai solicitate instanțe la care face referire Cristophe André, de care avem cea mai mare nevoie, fie că îndeplinim o sarcină simplă sau una dificilă la muncă, fie că ascultăm pe cineva drag povestindu-ne despre întâmplări de peste zi, este atenția. „Această facultate indispensabilă care ne asi­gură un minimum de continuitate în acțiunile și gândurile noastre (ceea ce numim concentrare) este amenințată de condițiile de viață moderne care ne agresează în permanență: întreruperi, solicitări, incitări venite de pe tot felul de ecrane, de la publicitate, din partea societății de consum etc”.

Precizând că trăim cu siguranță o epocă extrordinară, în care toate dispozitivele ne oferă acces instantaneu și permanent la diverse informații și ne ajută să comunicăm rapid, la distanță, autorul ridică o problemă de ordin psihologic: „aceste formidabile progrese tehnologice, reprezentate de ecrane și de internet, s‑au însoțit, oare, și cu progrese psihologice care să ne permită să le utilizăm cu folos? Răspunsul este negativ! Cel mai ades, nu știm să rezistăm unei utilizări compulsive a ecranelor, și nici bulimiei absurde pen­tru conținuturile pe care acestea le oferă. Mai ales că am fost seduși și transformați în niște dependenți și nu am sesizat ce dezastre pot să marcheze modul nostru de viață…Timpul petrecut în fața ecranelor este furat din momentele noastre de odihnă, de visare, de aten­ție acordată lumii și oamenilor din jur”.

Pentru a ne ajuta să ne evaluăm sincer comportamentul în raport cu lumea digitală, psihoterapeutul ne îndeamnă să răspundem onest la întrebările:

• Ce faceți, din reflex, de fiecare dată când aveți un moment de așteptare, dacă ați ajuns mai repede la o întâlnire, dacă sunteți în pauză la serviciu, dacă așteptați autobuzul sau un tren? Scoateți telefonul din buzunar ca să citiți sau să trimiteți un mesaj, ca să vă jucați, ca să vedeți ceva?

• Ce faceți când, în timpul unei discuții cu cineva, sună telefonul mobil, deși nu așteptați niciun apel urgent? Îl rugați pe cel care este fizic în fața voastră să aștepte ca să răspundeți, scurt, la telefon, adică să răspundeți unei chemări din depărtare venite printr‑un mecanism?

• Ce faceți mai întâi dimineața? Vă informați cu ultimele știri din lume și din rețeaua voastră socială prin intermediul unui ecran? Sau vă întindeți, zâmbiți și vă bucurați că sunteți în viață, faceți un pic de gimnastică sau, poate, vă așezați să meditați?

Pentru cei cărora acest aspect, al conectării permanente la tehnologie, li se pare o stare de fapt și o adaptare la timpurile moderne, André adaugă că nu se referă la o renunțare completă a ecranelor, ci că trebuie să le tratăm așa cum tratăm alcoolul sau deserturile: sunt delicioase, dar periculoase și tre­buie deci să le consumăm cu moderație, cu prudență și inteligență. „Depinde de noi să facem în așa fel încât ecranele să nu fie un obstacol între noi și lume, ci o legătură printre multe alte legături.”, încheie autorul cărții 3 Minute de meditație.