Eveniment: prof. O. KERNBERG, despre NARCISISM (5 martie, online)

Societatea Română de Analiză Jungiană (SARJ) va avea ca invitat special UN TITAN al Psihologiei Clinice și Psihoterapiei Psihanalitice: Dr. Otto Kernberg.

Tema atelierului online va fi: Trăirea Narcisismului: Între golul interior și fascinația grandorii

Despre importanța acestui eveniment au discutat, în avanpremieră, Lavinia Țânculescu-Popa (psihoterapeut și organizator, Societatea Română de Analiză Jungiană) și Victor Popescu (redactor la Ed. Trei)

Pe parcursul a patru ore, în cadrul atelierului se va discuta despre patologia din jurul conceptului de Narcisism. Este esențial de amintit că dr. Otto Kernberg este autorul a 25 de volume de autor și co-autor (trei dintre acestea fiind traduse în limba română, la Ed. Trei) și că invitatul este un teoretician proeminent în peisajul discuțiilor despre acest construct – dânsul este creatorul unui curent de gândire în jurul aspectelor ce țin de modificări/dezvoltări ale Narcisismului.

Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom în ziua de sâmbătă 5 martie (orele 15-19). Înscrierea la eveniment se face prin completarea formularului: https://www.surveymonkey.com/r/kernberg și trimiterea ordinului de plata pe adresa: events.sraj@gmail.com.

***

Problema de bază care dă naștere unor rezistențe narcisiste în terapie o reprezintă incapacitatea pacientului de a avea încredere în altă persoa­nă. Deși pacienții care recurg adesea la apărări narcisice sunt, la suprafață, foarte pretențioși, ei nu pot simți că se aleg cu adevărat cu ceva; din pricina devalorizării și ostilității intense pe care le manifestă (apărări împotriva unei invidii inconștiente adânci), ei nu pot purta în interiorul lor imaginea internă a tera­peutului ca pe cineva care le este de ajutor. Ei trebuie să ceară mai mult și mai mult pentru că, inconștient, ei trebuie să dis­trugă orice primesc. Ceea ce lipsește în cazul acestor pacienți este relația normală în care o persoană îl percepe pe terapeut ca fiind cineva pe care se poate baza și în care are încredere că îi este de ajutor.

Un alt mod tipic în care se manifestă rezistențele nar­cisice îl reprezintă disprețuirea subtilă a terapeutului, prin afirmații de genul: „Oh, am știut tot timpul“, sau „Ați fi putut să‑mi explicați lucrul acesta de acum câteva luni“. Pacientul are o satisfacție ca urmare a sentimentului că terapeutul nu contribuie cu nimic din ceea ce pacientul nu posedă deja. De asemenea, terapeutul ar putea fi perceput ca un escroc mani­pulativ, față de care este necesar să te aperi, învățând trucurile sale; ca total indiferent; ca dușman care trebuie combătut — ca orice altceva decât un partener într‑o relație de colabora­re mutuală. Devalorizarea ar putea fi profund inconștientă la pacienții borderline; terapeutul percepe acest lucru și trebuie să‑i ajute să devină conștienți de faptul că ei obișnuiesc să nu asculte; că sunt curioși cu privire la terapeut, dar nu în legătu­ră cu ei înșiși; că sunt curioși în legătură cu ei înșiși, dar igno­ră total terapeutul; că presupun faptul că terapeutul este indi­ferent sau lipsit de onestitate sau că știe o serie de scamatorii care vor trebui deprinse; sau că nu pot permite să se dezvolte nimic în interiorul lor, ca nu cumva să trebuiască să aprecieze ajutorul terapeutului. Fragment din: Psihoterapia psihodinamică a pacienților borderline, de Otto Kernberg et alii (Trei, 2021)

Fragment din: Psihoterapia psihodinamică a pacienților borderline, de Otto Kernberg et alii (Trei, 2021)