Puțin divertisment. De duminică.
O lacrimă agățată de gene amenința să i se rostogolească pe obraz; el se întoarse la iuțeală, prefăcându-se că așează mai bine capacul ceainicului.
– Bun, zise, dacă am pune puțină muzică?
– Excelentă idee, îl aprobai ușurat.
El scotoci într-un sertar și scoase o casetă audio, pe care o puse în fanta combinei stereo.
– Ia să-mi asculți chestia asta…
Era din nou Fairouz, diva lumii arabe, interpretând nepieritorul Dă-mi flautul.
Kadem se întinse pe pat, își încrucișă picioarele și, cu paharul de ceai în mână, exclamă:
– Doamne… Nu i-ar ajunge la glezne nici măcar îngerii. Ăsta nu e un cântec de sirenă, e suflul cosmic care se delectează cu propria eternitate…
Se ridică într-un cot, ca să mă privească. Privirea lui mă străbătea dintr-o parte în alta, de parcă aș fi fost transparent.
Asculta iar și iar, într-o stare de extaz:
– Îți dai seama!… Dacă ar trebui să-i atribui un glas Mântuirii, acela ar fi al lui Fairouz… și, când o ascult așa cum o ascult exact în clipa asta, savurându-i vocea până la cel mai neauzit freamăt, simt că aș vrea să trăiesc o mie de ani și, în același timp, să mor pe loc…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=mGIa-Lr5vag]
Ascultarăm casetă până la capăt, fiecare cu micul lui univers, ca doi puștani pierduți în visurile proprii. Zgomotul străzii și ciripitul țâncilor nu ne tulbura. Zburam printre arabescurile viorilor, departe, foarte departe de Kafr Karam, de Yacine și de excesele lui.
[…]
– Când îmi pui să ascult Sirenele Bagdadului?
Ridică dintr-o sprânceană și întinse degetul spre mine:
– Tu nu te lași deloc.
– Mi-ai promis.
Se răsturnă într-un cot și îmi spus:
– O să asculți la timpul potrivit.
Când caseta se termină, puse alta, apoi alta, de la vechile cântece ale lui Abdelhalim Hafez, la cele ale lui Abdelwaheb, trecând prin Ayam Younes, Najat și alte glorii eterne ale tarab el arabi-ului*.
Noaptea ne prinse beți de-a binelea de iarbă și de cântări.
(fragment din romanul Sirenele Bagdadului, Editura Trei, 2009)
———————————
* Tarab al arabi (ar.) – gen muzical clasic arab
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=pXBwbgavEKs&feature=related]
Romanul Sirenele Bagdadului face parte dintr-o trilogie incendiară, tradusă în peste 25 de limbi, care tematizează conflictul dintre Occident şi Orient: acţiunea primului roman se petrece în Afganistan (Rândunelele din Kaboul), a celui de-al doilea în Israel (Atentatul), iar a celui de-al treilea – Sirenele Bagdadului – în Irak.
Yasmina Khadra, sub adevăratul nume, Mohammed Moulessehoul, este un scriitor algerian, născut în 1955. Ofiţer în armată, Moulessehoul a adoptat un pseudonim (feminin) pentru a putea publica, evitând cenzura militară şi pentru a putea supravieţui astfel regimului terorist din Algeria.
Leave a Reply