Cel mai recent volum apărut în colecția de Istorie a Editurii Trei, Franz Joseph și Sisi. Datoria și rebeliunea, este povestea unei iubiri emblematice a secolului XIX. Jean des Cars, cu inconfundabilul său talent narativ, ne dezvăluie culisele relației dintre un bărbat al datoriei şi o femeie rebelă.

Franz Joseph și Sisi vor rămâne pentru eternitate un cuplu legendar, printre cele mai admirate din toate timpurile. Au fost uniţi la bine şi la rău, având parte împreună de câteva bucurii şi de nenumărate tragedii personale şi politice, toate ancorate în memoria europeană ca preludii ale sfârşitului unei lumi, cea dinaintea lui 1914.

Franz Joseph, împărat şi rege, reprezintă o figură legendară, respectată şi iubită a destinului dureros al Imperiului Austro-Ungar. Un suveran de referinţă, un părinte, un zid de apărare. Totuși, un conducător paradoxal.
Domnia sa de 68 de ani, cea mai lungă din istoria Habsburgilor, a fost marcată de revoluţiile europene, printre care apariţia căilor ferate, cărora el avea să le acorde toată atenţia pentru a moderniza imensul mozaic al imperiului. Deşi era considerat conservator, ba chiar retrograd din cauza dorinței și luptei sale pentru restabilirea absolutismului, începutul secolului al XX-lea i-a dat posibilitatea să fie primul monarh din dinastia sa a cărui voce să fi fost înregistrată pe discuri şi care a putut să fie filmat cu prilejul unor ceremonii familiale. Există o peliculă cu el în 1911, la căsătoria unui nepot care avea să devină, peste cinci ani, împăratul Carol I al Austriei şi regele Carol al IV-lea al Ungariei. Astfel, se poate spune că Franz Joseph a cunoscut preistoria audiovizualului şi reverberaţiile acestuia, marcate de solemnitate şi respect, căci nu deveniseră încă hărţuitoare sau agresive.

Şi astăzi chiar, destinul romanesc şi tragic al celei care a fost împărăteasa Elisabeta şi regina Erzsébet, fascinanta Sisi, continuă să farmece generaţii întregi. Frumuseţea, alura, dar şi temperamentul său rebel, nesupunerea faţă de regulile protocolului şi ridiculizarea lor au plasat-o, în mod neaşteptat, în lumina indiscretă a familiilor nobiliare din Almanahul Gotha, deşi ea nu a căutat decât umbra, discreţia, anonimatul. Sisi detesta mondenităţile obligatorii, privirile celorlalţi, uzanţele stupide; era o amazoană neînfricată în şaua calului, o poetă care ar fi vrut să fie pasăre, o călătoare înflăcărată care adora plecările şi detesta întoarcerile. Nu voia să fie împărăteasa Austriei, însă a fost copleşită când a devenit regină a Ungariei, şi a luptat pentru eliberarea popoarelor supuse dublei monarhii. Au vrut să o îngrădească într-un rol mut, să o constrângă să fie o preafrumoasă prim-figurantă; dar ea a fost o stea. Mai mult decât o putere absolută, Sisi a avut o influenţă reală, de care a ştiut să se folosească. Era vizionară, prezicând cumva, cu 24 de ani în avans, atentatul de la Sarajevo. Sisi nu era cantonată în trecut, ci avea concepţii avangardiste, moderne, depășind manierele închistate şi viziunile înguste ale timpului său. O pionieră a ceea ce se va numi, mult mai târziu, feminism.

Franz Joseph și Sisi. Datoria și rebeliunea, consolidată printr-o nouă abordare documentară, îşi propune să relateze viaţa acestui cuplu spectaculos. Cum a fost viaţa lor publică, dar cea privată? Cum funcţiona această monarhie conjugală, dublă şi ea? În ce domenii au fost ei oare de acord? Ştiau adevărul despre moartea la Mayerling a unicului lor fiu şi moştenitor? Şi, apoi, această simplă întrebare, care ar putea lămuri atâtea nedumeriri: s-au iubit cu adevărat, chiar dacă n-au fost fericiţi?
De la mariaj la coabitare, de la crize la înţelegere cordială, de la speranţă la disperare, de la amuzament la agasare, de la exasperare la furie, această biografie încrucişată îşi propune să redea destinul excepţional a două capete încoronate, ridicate la rangul de mit încă din timpul vieţii lor. Mitul „ultimului monarh de şcoală veche“, omul îndrăgostit definitiv de spectaculoasa răzvrătită a curţii, soţia lui fugară, asasinată de un anarhist. O moarte care a bulversat popoarele şi a sfâşiat sufletul soţului ei, rămas neconsolat şi resemnat până la finalul vieții. Au format un cuplu atipic, de o cutezanţă insolită.