Noul Maigret septentrional se numește, de câțiva ani încoace, Erlendur Sveinsson, scrie Business Magazin într-o scurtă recenzie a romanului polițist Orașul Borcanelor de A. Indridason.
Este un polițist sobru, laconic în expresie, obsedat de afaceri criminale nerezolvate. Este inspectorul șansei de pe urmă, cel care se încăpățânează să despice în patru firul unor cazuri deja clasate, singurul care trăiește cu compasiune drama victimelor și care pricepe nevoia de adevăr a famililiilor celor dispăruți.
Unul dintre motivele ascunse ale acestei implicări neobișnuite vine din faptul că lui însuși i-a dispărut, în tinerețe, fratele mai mic, iar familia încă nu și-a revenit de pe urma tragediei.
— Atunci ai ştiut despre “Oraşul borcanelor”, remarcă Erlendur.
— O cameră de aici se numea “Oraşul borcanelor”, spuse patologul. Acum e închisă. Nu mă întreba ce s‑a întâmplat cu borcanele, nu am nici cea mai vagă idee.
În acest “Oraș al borcanelor”, un nou cadavru este descoperit la Reykjavik, iar în casa victimei sunt descoperite niște fotografii pornografice care par să țină de o afacere criminală veche de 40 de ani. Ele conduc spre o oribilă colecție de borcane care conțin organe umane.
Părintele literar al detectivului nostru este Arnaldur Indridason, cel mai citit scriitor islandez al momentului. S-a născut în 1961, a făcut studii de istorie, a fost jurnalist și critic de film și, până în momentul de față, a scris opt romane polițiste care îl au în centrul atenției pe Erlendur.
Leave a Reply