Copilul din flori se dovedește a fi o lectură extrem de plăcută. Deși pare previzibil, are câteva surprize savuroase.
Sexualitate, solitudine, cuplu, fidelitate, controversa cariera profesională versus viaţă de familie, şi tot aşa, pînă la „ce-facem-cînd-nu- avem-nimic-de-făcut“…
Încărcându-le prea mult programul, îi împiedicăm să afle cine sunt ei și ce anume își doresc cel mai mult să fie.
Pe monitor eşti mai viu, mai liber, mai concentrat şi mai solicitat.
– Dar mă aflu aici pentru a învăţa supunerea. (…) Doar trebuie să mă supun, nu?
Și Dan C. Mihăilescu a reținut, în cronica sa de la ProTv, pe lângă structura bogată a cărții, și mulțimea de povești și experimente care dau culoare acestui volum de referință.
Nu credeam, atunci când am început să citesc cartea, că voi avea parte de altceva decât de o carte cu zombi…
Dacă nu poţi să trăieşti fără ele, eşti ataşat de ele.
Editorul, cu experienţă de 50 de ani, superprofesionist al pieţei de carte, Bernard de Fallois, a intuit potenţialul cărţii şi a orchestrat impunerea lui ca bestseller: un slogan percutant – „Stieg Larsson elveţian”, cronici elogioase şi, ca efect, premiile şi vânzările consistente.
— Ucis? intreba Christian, ascunzandu-si sub masa mainile, care ii tremurau ingrozitor