Explicaţiile sociologice pentru diferenţele intersexuale de aptitudine intelectuală sunt dependente de diferenţele sistematice în socializarea bărbaţilor şi a femeilor.

Psihologii evoluţionişti, ca David Buss, sugerează că o astfel de diferenţă sistematică se poate regăsi în diviziunea muncii din societăţile preistorice, aceasta având drept consecinţă evoluţia diferenţiată a anumitor puncte intelectuale forte la bărbaţi şi la femei. Buss şi alţii au susţinut că angajarea bărbaţilor în activităţi legate de vânătoare, precum străbaterea unor distanţe mari şi uciderea animalelor au avut drept urmare dezvoltarea unor deprinderi spaţiale înalte, pe când angajarea femeilor în activităţi de culegere a hranei şi de creştere a copiilor nu favorizau asemenea deprinderi. Explicaţia aceasta este contrazisă de faptul că în anumite societăţi femeile par să fi jucat un rol în activitatea de vânare şi că sarcinile fără legătură cu vânătoarea pe care le îndeplineau acestea era foarte posibil să le fi solicitat şi aptitudinea spaţială (Halpern).

Fragment din:

O privire mai atentă asupra tipului de sarcini în care sunt angajaţi bărbaţii şi femeile timpurilor moderne ar putea să ne clarifice întrucâtva motivul existenţei unor diferenţe intersexuale în ceea ce priveşte punctele forte intelectuale. Încă de mici, părinţii îşi încurajează copiii să se implice în activităţi corespunzătoare genului lor (Lytton şi Romney), ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unor puncte forte intelectuale diferite la băieţi şi la fete. Băieţii sunt, de pildă, încurajaţi să se joace cu piese Lego sau cu jocuri de construit machete, iar fetiţele să se joace cu păpuşi şi case de păpuşi. Tot astfel, în adolescenţă băieţii sunt încurajaţi mai insistent decât fetele să se implice în activităţi tangente cu ştiinţa sau cu matematica. Faptul că tinerii şi tinerele manifestă deja interese cât se poate de diferite în momentul în care ajung la vârsta liceului  sugerează că, oricare ar fi diferenţele pe care şi le dezvoltă de timpuriu, acestea nu se destramă odată cu trecerea timpului. Din cercetarea lor au aflat, de exemplu, că tinerii şi tinerele de vârsta liceului se implicau mult mai frecvent în activităţi specifice propriului gen (jocuri video şi petreceri în cazul băieţilor, lectură de plăcere şi treburi mărunte în gospodărie în cazul fetelor) decât în activităţi nespecifice.

Explicaţiile sociologice cu privire la diferenţele intersexuale în cazul punctelor forte intelectuale oferă o caracterizare interesantă a lumilor, atât de diferite, ale bărbaţilor şi ale femeilor. Din păcate, aceste explicaţii ne pun în faţa unei dileme de genul „ce a fost mai întâi: oul sau găina?”. Altfel spus, diferenţele în socializarea bărbaţilor şi a femeilor izvorăsc din diferenţele biologice sau biologia acestora se dezvoltă ca o consecinţă a practicilor de socializare diferite?