Sunteţi confuzi în privinţa alimentaţiei? Renumitul nutriţionist şi autor al volumului Noua biblie a vitaminelor (Lifestyle Publishing, 2011) oferă o explicaţie completă, aprofundată a felului în care putem mânca şi rămâne sănătoşi fără să urmăm vreodată o cură de slăbire. Aşa cum afirmă doctorul Mindell: „Dacă dietele ar funcţiona, excesul de greutate nu ar fi problema de sănătate numărul unu în ţara noastră”.

Ce se poate spune despre colesterol?

 Nu există o singură cauză a bolilor cardiace, dar se cunosc destul de mulți factori de risc. Pe lângă vârstă, sex și alte condiții care se pot afla în afara controlului nostru, putem totuși controla obiceiul fumatului, greutatea corporală și dieta. Putem învăța să ne administrăm mai bine stresul și să ne protejăm atunci când ne aflăm în preajma unor toxine cunoscute, precum pesticidele și solvenții.

Deși tensiunea arterială ridicată și nivelul mărit al colesterolului nu sunt cauze directe ale bolii cardiace, așa cum ar vrea să credem medicina convențională, ele sunt simptome ale unei boli de inimă, iar măsurile pe care le întreprindeți pentru a reduce aceste simptome pot ajuta la vindecarea bolii de inima. Țineți doar minte că, dacă medicamentele prescrise care scad tensiunea arterială și nivelul colesterolului ar funcționa cu adevărat pentru a „vindeca“ boala de inimă, numărul de persoane care mor de boli cardiace în fiecare an ar fi scăzut dramatic în ultimele câteva decenii, de vreme ce milioane de americani au primit această medicație. Dar e clar că acest lucru nu se întâmplă. Medicamentele nu sunt soluția. 

Zece alimente care scad colesterolul

  • Merele
  • Fructele de pădure, în special afine și zmeură
  • Morcovii
  • Peștele, în special somonul, macroul, heringul, sardinele, codul, tonul și păstrăvul
  • Grepfrutul
  • Leguminoasele (adică boabe)
  • Produse din soia, ca miso și tofu
  • Cereale integrale, printre care orezul, orzul, meiul, ovăzul, grâul și secara
  • Iaurtul

Probabil ați auzit că o măsurare bună a riscului pentru bolile de inimă este raportul dintre colesterolul „bun“ sau benefic (HDL — lipoproteina cu densitate mare) și colesterolul „rău“ sau nociv (LDL — lipoproteina cu densitate mică). Totuși, colesterolul cu adevărat nociv este cel oxidat sau rânced, care contribuie la deterioarea arterelor voastre. Colesterolul HDL, pe de altă parte, vă protejează arterele de colesterolul LDL. Prin urmare, e indicat ca nivelul colesterolului HDL să fie ridicat. Medicina convențională nu va spune prea multe despre colesterolul HDL, pentru că medicamentele de coborâre a nivelurilor de colesterol LDL nu prea reușesc să ridice nivelul colesterolului HDL. Contrar opiniei populare, consumarea alimentelor cu un conținut ridicat de colesterol, precum ouăle și carnea roșie, nu ridică nivelurile de colesterol. Corpul vostru produce mare parte din colesterolul benefic și din cel nociv din amidonul și zaharurile pe care le mâncați și preia un mic procent din colesterolul provenit din dieta. Colesterolul în exces pur și simplu este eliminat din corp prin excreție. Dacă mâncați carne roșie cu un conținut ridicat de grăsime de trei ori pe zi, corpul începe să întâmpine dificultăți în eliminarea colesterolului din sânge, însă dacă aportul de grăsimi este moderat, alimentele bogate în colesterol nu vă vor dăuna. De fapt, nivelul prea scăzut de colesterol vă daunează. Toți hormonii voștri steroizi (progesteron, estrogen, testosteron, DHEA, cortizol) sunt sintetizați din colesterol și el joacă un rol important în funcționarea creierului. Cercetările au arătat că oamenii al căror colesterol e prea scăzut devin depresivi și predispuși la sinucidere.

Dar de ce atâția oameni au niveluri atât de ridicate ale colesterolului? Cauza e consumul prea multor acizi transgrași (cum ar fi uleiurile vegetale parțial hidrogenate) și al unei cantități prea mari de zahăr, care determină inflamare cronică în corp și ridică nivelul colesterolului.

Fragment din Mica biblie a nutriției de Earl Mindell & Virginia Hopkins.