Cazul astmului demonstrează cu precădere rolul deosebit pe care îl pot exercita psihologii clinicieni şi psihoterapeuţii — chiar dacă este clar că vorbim despre o boală care are în principal cauze organice.

Cand sufletul

 

Intervenţia acestora se referă îndeosebi la următoarele obiective şi competenţe:

  1. Optimizarea complianţei. Urmarea consecventă a tratamentului medical prin păstrarea motivaţiei bolnavului la un nivel înalt garantează eficienţa tratamentului şi previne complicaţiile grave.
  2. Educaţia pacienţilor. Circa 90% dintre spitalizările pe caz de astm, precum şi majoritatea crizelor letale de astm ar fi putut fi evitate în condiţiile utilizării corecte a medicamentelor şi a altor mijloace ajutătoare. Va trebui deci desfăşurat şi un training comportamental corespunzător:

– Cunoştinţe aprofundate cu privire la boală şi tratament (cunoştinţe cu privire la cauzele şi evoluţia astmului, cunoştinţe despre medicamente şi cu privire la diversele mijloace ajutătoare),

– Percepţia optimizată a stimulilor alergici şi a stării fizice,

– Educaţie cu privire la manevrarea şi utilizarea regulată a peak‑flow‑metrului (aparat care măsoară debitul expirator de vârf) în vederea autodiagnosticării funcţiei pulmonare curente,

– Gestionarea solicitărilor cotidiene complexe (abilităţi pentru gestionarea optimizată a astmului, prevenirea accidentelor şi prevenţie secundară, mai precis evitarea unor consecinţe problematice psihosociale),

– Informaţii cu privire la pericolele fumatului şi la posibilităţile de renunţare la fumat, informaţii despre alergii şi o mai bună gestionare a acestora.

Fragment din vol. Când sufletul vorbește prin corp. Să înțelegem și să tratăm tulburările psihosomatice, de Hans Morschitzky, Sigrid Sator

  1. Tehnici de respiraţie şi metode de relaxare. Utilă este învăţarea unor tehnici de respiraţie precum respiraţia diafragmatică (respiraţia abdominală) şi îndeosebi respiraţia cu buzele strânse (a expira foarte încet cu buzele uşor închise); în cazul anumitor persoane astmatice, acestea pot preveni apariţia unei crize. Prin intermediul tehnicilor de relaxare pot fi depăşite eficient şi emoţii neplăcute, precum stresul, furia sau frica. Acestea sunt recomandabile, mai ales atunci când există o tendinţă spre hiperventilare care adesea favorizează apariţia unei crize de astm.
  2. Alte servicii psihoterapeutice. Psihoterapia nu este parte a protocolului de tratament alături de celelalte măsuri de tratament medicale, însă, în cazul anumitor persoane astmatice, aceasta poate spori succesul tratamentului. Aceste persoane devin adesea neajutorate, depresive sau intră în panică — în aceste privinţe vor trebui dezvoltate noi perspective şi strategii pentru a preveni agravarea suplimentară a bolii.