Year: 2013 Page 12 of 25

Imperii, cicatrici și… un surprinzător Goncourt

Pitorescul bizar al personajelor, tristeţea difuză a istoriilor lor, pliurile adînci şi neliniştitoare ale frazelor, unde frămîntarea anodină se întîlneşte cu patosul înalt din predicile Sfîntului Augustin, fac din romanul lui Jérôme Ferrari o frumoasă replică masculină (şi corsicană) la tot ce e mai puternic în romanele Zeruyei Shalev.

„Psihanaliza există!“ Vizionarismul unui psihiatru nobelizat

Ceea ce i-a atras pe mulți psihiatri spre psihanaliză, la sfîrșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960 a fost, spune Kandel, curiozitatea ei îndrăzneață – zelul ei iscoditor. El speră că entuziasmul și succesul biologiei actuale vor reaprinde curiozitatea exploratoare a comunității psihanalitice și că disciplina unificată alcătuită din neurobiologie, psihologie cognitivă și psihanaliză va […]

Mireasa dezgolită. Opusul iubirii nu e ura, ci indiferenţa

Opusul iubirii nu e ura, ci indiferenţa. Indiferenţa emoţională, indiferenţa fizică.

Dovada lumii de dincolo. ADUSĂ DE UN NEUROCHIRURG

— Holley… Holley! a strigat Sylvia. S‑a trezit! E treaz! Spune‑i lui Eben că tatăl lui îşi revine.

Întrebarea verii: Cum poţi scăpa de celulită?

Plecând de la cartea medicului Adina Alberts, Celulita poate fi învinsă, revista Avantaje oferă câteva răspunsuri.

Cum au înșelat Securitatea traducătorul olandez Jan Willem Bos și prietenul său Doru

Povestea o găsiți în cartea SUSPECT. Dosarul meu de la Securitate.

Avem opțiuni

Abia acum, cînd, eliberaţi de chingile unor abordări restrictive, putem spune orice despre oricine, ne dăm seama de importanţa capitală a unor afirmaţii şi pertinente observaţii ale lui Erich Fromm. Precum cele lansate în al său faimos A avea sau a fi?

15 idei pentru un mariaj durabil. Și de ce nu e bună sinceritatea 100%

6. Femei, pe termen lung, cea mai buna cale de a ajunge la inima unui barbat este prin creierul sau, nu prin stomac! Deci, doamnelor, e bine sa va adresati creierului, nu sentimentului!

Ai văzut când a împuşcat-o?

— Era ceva în felul în care m-a privit, a răspuns ea, cu ochii aţintiţi pe fereastră, cu mâinile aşezate în poală.
— Şi nu poţi să ne dai nimic, adică nouă, şefilor tăi?

”S-ar putea să fie cel mai nebunesc roman al lui Bruckner”

Logica lui arteziană (nu carteziană), comicul afrodiziac, pitorescul provocator al argumentaţiei epice şi desfrîul verosimilului fac ca, prin comparaţie, mult mai celebrele Luni de fiere să pară un mizilic stafidit.

Page 12 of 25

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén