Urbanizarea şi izolarea nu sunt totuşi singurii factori sociali care au contribuit la o creştere a paranoiei. Migraţia pare să joace, de asemenea, un rol semnificativ în dezvoltarea paranoiei.
Un studiu recent a comparat rata tulburărilor psihice grave din trei centre ale Regatului Unit: sud‑estul Londrei, Nottingham şi Bristol. Rezultatele au fost şocante. În toate cele trei localităţi, schizofrenia era de nouă ori mai frecventă la populaţia afro‑caraibiană şi de şase ori mai răspândită la negri africani decât la populaţia albă britanică. (Paranoia este, desigur, o trăsătură frecventă a schizofreniei.) Pe de altă parte, aceste cifre sunt mult mai mari decât cele ale tulburărilor psihice din Caraibe sau din Africa. Altfel spus, nu faptul că eşti negru sporeşte probabilitatea de a dezvolta schizofrenie, ci faptul că eşti imigrant. Un alt studiu pe mai mult de 11 000 de australieni, de exemplu, a descoperit că imigranţii din ţările nevorbitoare de limbă engleză aveau niveluri mai mari de probleme psihice ușoare spre moderate decât nativii australieni.
Comisia Globală ONU a Migraţiei Internaţionale raporta că:
Imigranţii sunt adesea priviţi cu suspiciune de ceilalţi membri ai societăţii… Primele generaţii de migranţi suferă disproporţionat de probleme fizice, psihice şi de reproducere… Ei au rezultate educaţionale mai scăzute decât conaţionaliilor şi, în general, trăiesc în locuinţe mai proaste. Migranţii, de asemenea, tind să ocupe locurile de muncă prost plătite şi necalificate şi sunt mult mai expuşi la suferinţe din pricina şomajului pe perioade mai lungi decât alţi membri ai societăţii.
Date fiind aceste circumstanţe nefavorabile, nu este de mirare că migraţia îi face pe oameni mai predispuşi la paranoia şi alte probleme psihice. Să adăugăm la acestea şocul dezrădăcinării din pământul natal, faptul că trebuie să facă faţă unei culturi noi şi necunoscute, foarte posibil trebuind să înveţe şi noua limbă, şi putem vedea că migranţii se pot simţi în conflict cu noul mediu şi ameninţaţi de oamenii din jurul lor. Creşterea valurilor de migraţie, aşadar, e foarte probabil să lase în urmă o hulă din ce în ce mai mare de paranoia.
Fragment din Paranoia, Boala secolului al XXI-lea,
de Daniel Freeman și Jason Freeman
Leave a Reply