Hedvig Montgomery, vă mulțumesc că ați acceptat acest interviu. Tocmai ați terminat cel de-al cincilea și ultimul volum din seria ”Parentingul magic”, care a avut un mare succes în Norvegia, țara dvs. Primele două volume din serie au fost deja traduse în română, deci mai sunt trei alte volume pe care editura Trei le pregătește pentru publicul român.
În calitate de psihoterapeut de familie și de vorbitor la numeroase conferințe, știți cu siguranță că există o aprinsă dezbatere azi în domeniul parentingului: sunt pe de o parte cei ce susțin abordarea ”fără recompense și fără pedepse”, iar pe de altă parte sunt adepții ”disciplinării”, unde măsurile mai aspre sunt uneori acceptate.
Prima mea întrebare este: Unde se plasează abordarea dvs.?
Pentru a înțelege parentingul, trebuie să ne fie clar la ce ne folosește de fapt. Tot ce încercăm să facem este să-i ajutăm pe cei mici să devină fericiți și să-și utilizeze cât mai bine potențialul. Să fie, de pildă, în stare să se susțină singuri începând de la 18 ani și să dea ce au ei mai bun din ei înșiși. Astăzi noi știm în mod cert că, dacă dorim să aibă o bună dezvoltare cerebrală, copilul trebuie să se simtă în siguranță în mediul de acasă. Sentimentul de siguranță ajută creierul să se dezvolte normal. Așadar, pentru a oferi cele mai bune oportunități copilului, nu are niciun sens să-l pedepsești, căci nu va mai fi dispus să învețe la potențialul său maxim. Există o mulțime de căi de a-ți crește copilul și de a concepe educația în cadrul familiei, dar un lucru e cert: dacă acel copil nu se va simți în siguranță în mijlocul familiei, el nu va învăța la potențialul său maxim.
În seria ”Parentingul magic”, spuneți la un moment dat că, în relația părinte-copil, certurile și supărările fac, în mod necesar, parte din dezvoltarea sănătoasă a copiilor noștri. La ce vă referiți mai exact?
Ce vreau să spun este că fiecare sentiment își are rostul său. Copiii trebuie să învețe să gestioneze întreaga varietate de emoții. Iar ca să fii realmente fericit, trebuie să ai parte uneori și de frustrări. Deci, copilul va fi mai stăpân pe sine dacă va trăi toată această gamă de emoții. Emoțiile nu sunt periculoase, ele au rolul lor și, de aceea, e bine ca părinții să-și ajute copilul să învețe să facă față acestor emoții.
Înregistrarea video a interviului poate fi urmărită aici:
În calitate de psiholog, care ar fi cea mai frecventă neînțelegere a clienților dvs. atunci când vine vorba despre rolul lor de părinte?
După mine, cea mai frecventă neînțelegere se referă la părinții care își închipuie că al lor copil îi ”provoacă” sau că vrea să-i ”păcălească” sau că face dinadins ceva prin care li se opune. Or, copilul nu încearcă niciodată să te păcălească, nu vrea ”să facă pe deșteptul” cu tine. El vrea să coopereze, dar o face așa cum poate el, în calitate de copil. De aceea, e greșit să vezi în copil un oponent, în loc să-l vezi ca pe un colaborator.
În ultimele luni de izolare epidemică, copiii au avut ocazia să folosească, uneori în mod abuziv, diversele dispozitive digitale. Ce sfat le-ați da părinților în această privință?
Mai întâi de toate, trebuie să recunosc că eu însămi am fost foarte fericită să avem acasă Xbox și iPad în aceste vremuri de pandemie. Asta ne-a făcut viața de familie mult mai ușoară: copiii au stat mult acasă și i-am lăsat și să folosească tablete și jocuri video. Dar e ceva corect în ce spuneți. Prea mult timp petrecut în fața ecranelor nu îl ajută cu nimic pe copil. Este o activitate pasivă, nu-ți lasă spațiu de mișcare, nu-ți stimulează imaginația și creativitatea. De aceea, ca părinți, trebuie să lăsăm loc și pentru alte activități, dincolo de jocurile video și de folosirea tabletei. Trebuie încurajat cititul unor cărți, părinții ar fi bine să-și facă timp să se joace cu cei mici sau să le propună să deseneze ori să cânte la un instrument. Ideea e deci ca nici părintele să nu devină prea pasiv în aceste condiții de izolare, să nu se bazeze doar pe dispozitivele digitale, ci să încerce diverse alte activități de familie.
Vă mulțumesc pentru bunăvoință și pentru sfaturi. Și, mai ales, vă mulțumesc pentru cărțile dvs. menite să ne motiveze.
Mulțumesc și eu, tare mult!
Interviu realizat în iunie 2020 de Victor Popescu, redactor la Editura Trei
Leave a Reply