Freud a fost un fascist, un infidel și un dependent de droguri, acuză filosoful francez Michel Onfray. Despre scandalul iscat de curând în lumea intelectuală franceză a relatat la finalul săptămânii trecute jurnalista Ada Dumitrescu într-o sinteză din România Liberă. Inteligentsia franceză s-a împărţit de câteva săptămâni în două tabere în urma apariţiei unui volum de 600 de pagini, o biografie a lui Sigmund Freud semnată de filosoful Michel Onfray. Publicaţiile, ziarele şi emisiunile culturale franceze dedică spaţii ample acestei dispute şi argumentelor pro sau contra.
Cazul Anna O. şi efectul Placebo
Michel Onfray pleacă de la teoria că psihanaliza este mai degrabă o religie decât o ştiinţă şi că a venit momentul să fie pusă pe raftul disciplinelor moarte, precum alchimia. El îl acuză pe Doctor Freud de lăcomie şi îi desfiinţează atât metoda, cât şi calităţile umane. Michel Onfray consideră, de fapt, că psihanaliza nu a vindecat niciodată pe nimeni şi o califică drept o scamatorie, un efect placebo, iar despre Freud spune că ar fi fost un şarlatan mincinos şi depravat pentru care banul era motorul psihanalizei.
Filosoful dă ca exemplu unul dintre cazurile faimoase ale lui Freud. „Anna O. era o femeie de 21 de ani care suferea de isterie, paralizie şi halucinaţii. O mare parte a teoriei lui Freud se baza pe vindecarea prin hipnoză, în timpul căreia pacienta vorbea despre bolile ei.” De fapt, scrie Onfray, „Anna O. (pe numele adevărat Bertha Pappenheim) nu a fost niciodată vindecată, suferind repetate recidive“. Ca urmare a acestui fapt, el afirmă: „Freud a pretins toată viaţa, fără ruşine, că tratamentul Annei O. a fost un succes”.
Doctor Freud, fascinat de fascism
Printre cele mai dure acuzaţii se numără faptul că celebrul medic neuropsihiatru ar fi fost un partizan al regimurilor autoritare, fascinat de fascişti (Michel Onfray aduce ca dovadă o dedicaţie admirativă scrisă de Freud pe una dintre cărţile sale, oferită lui Mussolini), şi că ar fi cochetat cu antisemitismul (Freud a fost totuşi evreu). […]
- Michel Onfray nu este istoric de profesie și, cu excepția volumului colectiv virulent Le Livre noir de la psychanalise, ignoră zecile de lucrări de istorie a psihanalizei publicate aiurea, majoritatea traduse în franceză, Onfray însuși devenind astfel un ”fabulator” care descoperă adevăruri oculte, ascunse de societatea occidentală dominată de așa-zisa dictatură freudiană.
- Freud nu a fost nici misogin, nici homofob (Onfray susține plecând de la o biografie eronată a Annei Freud, că tătăl acesteia ar fi direcționat-o spre activitățile intelectuale atunci când și-ar fi dat seama că ea se simțea atrasă de femei). Din contră, ”Freud, spre deosebire de mulți dintre discipolii săi, nu considera că homosexualitatea este o perversiune”, susține Roudinesco.
- Freud nu a avut relații incestuoase cu cumnata sa, Minna Bernays, și nu a lăsat-o gravidă în 1923 (cum spune Onfray), pentru că la acea vârsta Minna avea 58 de ani, iar Freud, 67.
- Freud nu a fost fascist, cum susține Onfray, care dezvăluie ”marele secret” cum că Freud ar fi lucrat între 1935 și 1938 la Institutul Goering din Berlin (condus de vărul lui Hermann Goering, cel de-al doilea om în stat după Hitler). ”În acea perioadă, Freud nici nu s-a mișcat din Viena”, observă sec specialista în istoria psihanalizei.
valentina tina
Doamnelor si domnilor onorat public ,imi cer scuze ca ma amestec cu un simplu comentariu comparativ cu Domnia Sa ,parerea mea este ca o cearta exista sau ia nastere intre doua persoane care se cunosc si au avut placerea sa lucreze si sa descopere ceva impreuna dar avand in vedere ca Domnia Sa SIGMUND FREUD ne-a ajutat sa ne intelegem mai bine si a descoperit psihoanaliza consider ca cei care incearca sa ii pateze onoarea mai bine raman la postul de cititor si atat despre domnia sa are voie sa vorbeasca sau sa critice critici literali sau unii dintre oameni de stinta .O seara faina
adrian rezus
Mascariciul si Preoteasa: Roudinesco vs Onfray [NouvelObs, aprilie 2010, etc.] —
`a propos de : Michel Onfray, Le Cr’epuscule d’une idole, L’affabulation freudienne, Paris, Grasset 2010 [deja in librairii, fr., de la 21 aprilie crt.] —
[dramatis personae:]
— Mme Elisabeth Roudinesco (n. in 1944) este filolog de meserie (a facut initial Literele — moderne — la Sorbona, cu optiunea filologie, licenta cu Tzvetan Todorov [*] la Paris 8, doctorat [`3-eme cycle’] in 1975, specializindu-se ulterior in disciplina zisa vagamente astazi `istoria ideilor’, un soi de ruda saraca in departamentele de istorie si, mai rar, filosofie in anume universitati vest-europene: Franta, Olanda, etc.). Urmind, probabil, atit un penchant familial cit si o moda pariziana de epoca, junioara devine (in 1969 — Elisabeth R. are la 25 de ani) o ferventa admiratoare a lui Jacques Lacan. Iubirea se transforma repede in pasiune si pasiunea in subiect (para-, idest franco-) academic, asa incit, in urmatoarea decada (1970-1981), ER devine membra full-time a asa-zisei `Scoli freudiene (a se citi: lacaniene)- din Paris’, impunindu-se relativ repede, ca noua Preoteasa a Clanului, initial, in Factiunea Literara (la concurenta colegial-semiotica cu Mme Kristeva [*]), apoi pe teren propriu, atit `istoric’ (unde straluceste ca biografa oficiala a Maestrului: `Jacquel Lacan’, Fayard, 1993), cit si `doctrinal’. (De notat un detaliu strict `academic’ [punct de vedere… euro-centric!]: desi domnia-sa preda curent `istoria psihanalizei’ la o universitate pariziana [etc.], ER nu este nici istoric nici… filosof `de profesie’!) — Superb ironica, uneori certareata, mai mereu savanta, si mai cu seama femme d’esprit, Mme Roudinesco pare a fi un personaj de o cu totul alta talie intelectuala decit… M. Michel Onfray, par exemple !
— Monsieur Michel Onfray (n. 1959), filosof si eseist, personaj turbulent si largement grafoman in Franta consumistica a mileniului III, dascal de liceu (filosofie), preda curent un soi de para-istorie a filosofiei la Universitatea Populara din Caen. MO scrie – si, mai ales, publica… — in genere despre filosofi si alte c`ele, lucruri care ar fi amuzante daca ar fi ceva mai scurte si daca autorul nu s-ar lua chiar asa-n serios!
V. si
-> http://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_Onfray
-> http://pagesperso-orange.fr/michel.onfray/biographie.htm
-> http://www.facebook.com/pages/Michel-Onfray/105629872803004?v=wiki
& picantul portret robot recent creionat de Mme Roudinesco in Nouvel Obs:
-> http://bibliobs.nouvelobs.com/20100416/18956/roudinesco-deboulonne-onfray
-> http://bibliobs.nouvelobs.com/20100416/18981/roudinesco-deboulonne-onfray-suite
-> http://bibliobs.nouvelobs.com/20100416/18983/roudinesco-deboulonne-onfray-fin
Freud, la polémique. [**]
______
[*] (o remarca… `strict istorica’:) Semiologia a prins teren in academa recent-pariziana (a doua jumatate a secolului xx) mai ales datorita emigratiei… bulgare (!), nu din cauze vag-helvetice (F. de Saussure) ori cocorical-nationale (Foucault, etc.).
[**] [note aditionale] de retinut, pentru eventualii cititori ro [fani ale publicatiilor editate la Editura Trei, de pilda, opurile semnate de catre Mme ER inclusiv]:
— cumva redundant deja, Mme Roudinesco NU este istoric, ci doar filolog de profesie [sic] (patalamarea ulterioara [HDR = habilitation à diriger des recherches] in pseudo-materia zisa `Istoria psihanalizei in Franta’ [sic] nu schimba in chip radical lucrurile din punct de vedere academic),
— domnia-sa — plaise `a dieu & au saint esprit, dar nu si rom^anilor din ziua de azi, banuiesc — a fost si este inca o intelectuala`de stinga’ (m^eme ex-militanta in PCF). nu de… ALTFEL [!],
— in simetrie… imperfecta, nici M. Onfray nu este istoric de meserie (din punct de vedere strict academic — oricum, nici un istoric de astazi al filosofiei nu se refera la voluminosul output – zis si `contra-istoric’ – al domniei sale),
— si domnia-sa se revendica — ori de cite ori vine vorba, chiar si… fara context — de la `stinga’, desi de la o alta decit Mme Roudinesco, pare-se,
— lucru curios, tot `a propos de rom^anii din ziua de azi, cumva: M. Onfray — virtualmente un necunoscut in Europa de vest (cu exceptia, de inteles, a tarii de bastina), s-a bucurat si se bucura in mod curent de o notorietate nemaipomenita in Rom^ania recenta (v. lista traducerilor de la Polirom, de pilda),
— [other links:]
-1- Rencontre avec Michel Onfray et le public de la Librairie Mollat [le 8 mai 2010]:
-> http://www.youtube.com/watch?v=xA7nErVUwI0&feature=fvsr (1h 38 m !)
-2- over-blog MO:
-> http://michel-onfray.over-blog.com/
-3- situl fdrm : François-Régis Dupond Muzart, juriste de Droit public [sic!]
-> http://www.lta.frdm.fr/
si cele direct aliate:
->
http://frdm.fr
http://ihep.fr/frdm
http://twitter.com/frdm
http://facebook.com/frdm.fr
http://diffusion.psychanalogie.fr
http://twitter.com/psychanalogie
http://documents.psychanalogie.fr
etc. etc. —
in final, o intrebare (pervers naiva!): despre ce fel de `cearta’ tot vorbim noi zilele astea, doamnelor si domnilor? intre cine si cine ar fi `cearta’? intre istorici? rezulta ca nu prea! intre… stinga A si stinga B franceza, poate?
ar [20100517-18]