7 volume nou-nouțe vă așteaptă la standul Grupului Editorial Trei de la Bookfest 2016 (1-5 iunie 2016). Veniți la târgul de carte de la Romexpo, pentru a cumpăra cu reducere noi titluri despre ”mersul pe sârmă” în cuplu, despre copiii-”antreprenori”, dar și despre cei ce se tem să nu greșească, despre furt și iubire ori despre cum […]
Author: Victor Popescu Page 9 of 21
Dr. Kohut: Despre ce vorbim astăzi? Aţi spus ceva despre contratransfer. Nu m-am mai gândit la el, dar putem discuta despre asta. Candidat: Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre contratransfer, mai ales în relaţia cu pacientul narcisic şi cu furia sa şi despre problemele de contratransfer pe care această situaţie le poate genera.
Când Ben a venit prima oară la mine la terapie, era un băiat de 16 ani ciufulit și tăcut, care părea foarte deprimat. Părinții lui mi‑au spus că devenise tot mai izolat social. Tot ce știau era că se întâmplase o „dramă“ (termenul folosit de Ben), iar Ben era evitat de mulți dintre colegii lui. […]
Dacă Phil, Michael sau Susan, autorii acestei cărți, ar fi adoptat în situaţiile de extragere a adevărului în care au fost implicaţi o atitudine dură, rutina dominatoare şi arogantă a „poliţistului celui rău“ atât de des ilustrată în filme, este foarte posibil ca cei pe care îi interogau să nu fi dezvăluit unele informaţii sau […]
În cazul ”copiilor-cireșe” este vorba despre un dezechilibru la nivel de familie în raportul între apartenență și relație, în sensul în care, în mod evident, singura dimensiune valorizată este cea relațională. Pe acești copii îi numesc eu „copiii‑cireșe“. De ce „copii‑cireșe“? Sunt două motive care m‑au făcut să folosesc acest termen. Mai întâi, pentru că […]
Ideea terapeutică este de a le permite celor dioi să regăsească o demnitate de apartenență, adică să‑și redescopere capacitățile creatoare. Este vorba mai degrabă de preocuparea pentru calitățile precedente decât pentru evidențierea defectelor prea vizibile în funcționarea cuplului.
În ultimii ani au fost exprimate îndoieli cu privire la valabilitatea şi elocvenţa conceptului de „burnout“. În cele ce urmează doresc să iau atitudine împotriva câtorva dintre aceste obiecţii.
Un elev în clasa a IV-a își asumă un risc atunci când ridică mâna chiar dacă nu e sigur că știe răspunsul la întrebare. Un elev în clasa a VIII-a își asumă un risc atunci când vrea să joace într-o piesă de teatru la școală chiar dacă n-a mai jucat niciodată până atunci.
De ce ar trebui ca omul să fie unica vieţuitoare care nu cunoaşte instincte specifice sau al cărei psihic nu vădeşte urme ale evoluţiei lor? Desigur că, dacă echivalăm psihicul cu conştiinţa, este evidentă eroarea de a‑l considera tabula rasa şi a presupune că la naştere ar fi complet gol şi ulterior ar conţine doar […]
Ritmarea vieții în slujba prevenirii epuizării profesionale conferă siguranţă şi continuitate, în opoziţie cu constrângerea spre improvizaţii spontane şi decizii noi. Prin intermediul ritmărilor, viaţa noastră devine previzibilă.