Autorul lui ”Alex”: Premiul Goncourt pe acest an

Scriitorul Pierre Lemaitre a fost recompensat cu Premiul Goncourt pe 2013, cel mai prestigios trofeu literar francez, pentru volumul Au revoir là-haut. Bestsellerul său, Alex, a fost tradus și în limbă română, fiind publicat de Editura Trei.

Romanul Au revoir là-haut [La revedere acolo sus], apărut la Editura Albin Michel, spune povestea unei generaţii pierdute, demobilizaţii din Primul Război Mondial, sacrificaţi de o Franţă vlăguită după patru ani de oroare în tranşee. Cartea a fost recompensată de membrii juriului Goncourt, în al doilea tur de scrutin, cu şase voturi contra patru, informează Mediafax, citată de Cronica Română.

Pierre Lemaitre, născut pe 19 aprilie 1951, la Paris, este un romancier şi scenarist francez. Romanele sale au fost traduse în peste 20 de limbi străine.

(Sursă: Cronica Română)

***

Și câteva gânduri despre romanul tradus la Ed. Trei, ALEX, preluate din ”Revista de suspans” (nr. 1 din 2012):

Pierre Lemaitre are aceeaşi compasiune faţă de criminali şi de victimele lor pe care am întâlnit-o la Simenon – o întristare în faţa împrejurărilor care îi fac pe unii oameni să-i omoare pe alţii şi o înţelegere care nu te face neapărat să ierţi, dar măcar să-ţi pară rău după viaţa pe care unii dintre ei ar fi putut să o ducă. Ce are în plus e o aplecare mult mai serioasă spre literatură – cei cărora le place să citească cărţi multe şi diverse vor recunoaşte împrumuturi delicate dintr-o seamă de scriitori clasici şi moderni, un dar pentru remixare şi o tehnică superioară celei a lui Simenon.

Mulţi cititori ar putea însă să respingă romanul acesta pentru că e, în parte cel puţin, deosebit de brutal. La asta autorul răspunde, în mod destul de tipic franţuzesc, cu o interogare asupra rostului romanului poliţist – trebuie el să traseze o limită a acceptabilului? Să umanizeze crima? Să exorcizeze barbaria din societate? Nu dă şi răspunsurile, rămânând ca fiecare cititor să aleagă cât şi ce poate suporta să citească.

Eu una am trecut peste teama şi greaţa date de unele scene şi am fost mulţumită că am făcut-o – sfârşitul romanului e cu adevărat frumos, deşi foarte întunecat. Sper să am ocazia să citesc în româneşte şi alte cărţi ale lui Lemaitre, a fost pentru mine una dintre revelaţiile literaturii de suspans citite anul acesta.