Dintr-o perspectivă evoluţionistă, nu ne deosebim prea mult de oamenii care trăiau în vremurile străvechi. Se poate să deţinem calculatoare, avioane și uscătoare de păr, dar felul în care gândim și în care ne comportăm nu s-a schimbat prea mult.
Încă suntem în mod esenţial încorsetaţi în aceleași costume biologice rigide, ca de cosmonaut, gata să reacţionăm și să procesăm informaţii în moduri primitive, adesea previzibile. Încă mai ducem războaie împotriva altor triburi și ne mai furăm unul altuia perechea, acumulăm și mâncăm mai mult decât ne trebuie. Ne amăgim că avem la dispoziţie o cantitate inepuizabilă de apă potabilă, de aer nepoluat și de copaci pe care îi putem tăia.
Fragment din:
Și încă avem nevoie de credinţe și de cunoștinţe pentru a prospera. Dar cum ne împiedică atitudinea noastră să mergem mai departe?
Răspunsul poate fi descoperit într-un cuvânt simplu: memă.
O memă este orice informaţie, gând, sentiment sau comportament acceptat pe scară largă. Pot fi meme bunul-simţ, tradiţiile, teoriile, preferinţele și chiar sloganurile. „Nu băga degetele în priză!“ este o memă și tot o memă este și atunci când frecăm câteva vreascuri să aprindem focul. Chiar și Macarena, SMS-urile, iar în Midwest, obiceiul de a ne umple baia cu apă când necazurile nu ne dau pace sunt, de asemenea, meme. O memă poate fi o toană trecătoare, care durează o săptămână sau o poveste inventată de femei la șezătoare și care durează de secole.
Unele meme sunt reale, în timp ce altele sunt false. Unele sunt ușor de sesizat, în timp ce altele sunt destul de elaborate. Iar unele meme sunt utile, în timp ce altele, cum ar fi rasismul, provoacă multă suferinţă.
De curând, nepotul meu de cinci ani a reușit să-mi amintească de perenitatea memelor, când l-am dus la piscina din cartier. „Buni“, m-a atenţionat el, „stai pe trepte pentru că ai mâncat un sandvici. Acum trebuie să te odihnești.“ Are doar cinci ani și deja reproduce cu precizie o inexactitate. „Să aștepţi o oră după ce ai mâncat și abia după aceea să mergi să înoţi“ este o memă care a fost transmisă cu fidelitate de la o generaţie la alta timp de mai bine de un secol, chiar dacă mitul că „o să ai crampe“ după ce ai mâncat și riști să te îneci a fost în mod știinţific demontat de specialiști.Însă acest lucru nu a împiedicat ca informaţia să fie transmisă mai departe, ca și cum ar fi fost un sfat vital pentru a supravieţui.
Află de aici mai multe despre specialista în sociobiologie Rebecca D. Costa
Leave a Reply