Un studiu important realizat la Universitatea din Chicago a demonstrat că privarea de somn ne determină să ne supraalimentăm, deoarece afectează echilibrul dintre doi hormoni asociaţi cu apetitul, grelina şi leptina.

Fragment din:

Atunci când nu dormim suficient, creşte nivelul de grelină, un hormon produs de celulele din stomac, despre care se crede că intensifică senzația de foame. Nivelul de leptină, un hormon produs de celulele adipoase, care arde depozitele de grăsime, scade.

Mai rău, persoanele cele mai private de somn din acest studiu pofteau în mare măsură alimente care îngraşă, bogate în carbohidraţi, precum prăjiturile, torturile, bomboanele, pastele şi brioşele. Conform spuselor dr. Eve Van Cauter, conducătoarea cercetărilor, aceste pofte sunt rezultatul nivelurilor ridicate de cortizol, hormonul stresului.

Când suntem perfect odihniţi, nivelul de cortizol scade; privarea de somn are, din păcate, efectul contrar. De asemenea, participanţii la studiu au metabolizat glucoza mai puţin eficient. Dr. Van Cauter a raportat că efectele privării de somn asupra metabolismului glucozei sunt similare celor întâlnite la persoanele în vârstă. Astfel, ea a tras concluzia că privarea cronică de somn poate avea efecte nocive pe termen lung asupra organismului – unul dintre ele, şi nu cel din urmă, fiind creşterea în greutate şi, posibil, şi accelerarea îmbătrânirii.

Ca şi în cazul sportului, trebuie să ne stabilim obiceiuri şi programe regulate, sănătoase. Ar trebui să ne dăm silinţa să dormim cel puţin opt ore pe noapte şi să învăţăm să nu sărim peste mese, nici măcar peste micul dejun. Aplicarea acestor simple reguli va elimina obiceiurile proinflamatorii pe care tindem să le adoptăm şi ne va ajuta să obţinem şi să menţinem o greutate optimă.