Bun găsit tuturor! Mă bucur să-l am astăzi alături de mine pe profesorul Tim Spector, autorul cărții Spoon-Fed. Am aici ediția în limba română, Taci și înghite, care a devenit deja bestseller în România, ceea ce ne bucură mult. Domnule profesor Spector, din câte mi-am dat seama, Taci și înghite nu este doar o carte de nutriție, ci și un manual de stil de viață. Cum ați decis să o scrieți, având în vedere preocupările dvs. mult mai vaste?
Am decis să scriu această carte deoarece, în ultimii 12 ani, cariera mea s-a concentrat asupra nutriției, alimentației, sănătății. Cartea mea anterioară, The Diet Myth, despre alimentația sănătoasă, formula întrebări în aceeași măsură în care propunea răspunsuri. Una dintre întrebări era: cum de am ajuns să avem aceste idei fixe despre hrană? Cum de am ajuns toți să credem că sunt importante caloriile? De ce credem în aceste mituri? Am început să studiez aceste lucruri și am avansat. Nu doar că era o combinație de aspecte, nu doar că știința din trecut este incorectă, dar există și influențele puternice din partea marilor companii alimentare, în timp ce guvernele lucrează mână în mână cu marile companii alimentare pentru a ne lăsa impresia că, de fapt, noi cunoaștem știința din spatele hranei, cu scopul de a ne vinde tot mai multe alimente de slabă calitate. Așadar, această carte nu este doar despre nutriție. Explică în ce consta vechiul mit, de ce este greșit, cum de s-a impus, cum se am ajuns să credem tot ce ni s-a spus la școală, la universitate sau de către guverne, de către companiile alimentare și etichetele pe care le pun acestea pe alimente. Cum de am ajuns să ne aflăm într-o situație atât de îngrijorătoare? Cred că este important să înțelegem contextul larg al alimentelor și al nutriției pentru a avea din nou o concepție sănătoasă despre acest lucru.
Cartea cuprinde 23 de capitole, dintre care majoritatea despre mituri legate de nutriție. Îmi puteți spune care sunt cele mai periculoase mituri despre diete și mâncare?
În carte enumăr 23 de mituri, pentru interesul fiecăruia, pornind de la faptul că doctorii știu cel mai bine sau că peștele este întotdeauna foarte sănătos. Cred că mitul cu care am fost îndoctrinați cel mai mult este cel referitor la importanța caloriilor. Se tot vorbește despre calorii pentru a ne distrage atenția de la calitatea alimentelor. Ideea care se vehiculează este că nu contează ce mănânci, atâta vreme cât are puține calorii. Este o idee deosebit de dăunătoare pentru alimentație în general: înseamnă că noi consumăm mai multe alimente prelucrate. Teoretic, au puține calorii, dar pentru că sunt procesate, ne fac să mâncăm o cantitate tot mai mare. Din punctul meu de vedere, acesta este mitul cel mai periculos. Plus credința oamenilor că dietele slabe în calorii îi ajută să scadă în greutate. Or noi știm că nu este adevărat, dacă nu ținem seama de calitatea produselor și de ce tip de mâncare alegi. Și mai știm că două meniuri identice, cu același număr de calorii pot avea efect diferit asupra a două persoane. Dacă ar fi să demontez un mit, acesta ar fi primul pe lista mea.
Înțeleg. Eu cred că trăim un paradox: internetul este plin de diete, sfaturi de nutriție și nutriționiști, și totuși ne lipsește educația alimentară. Cum am putea găsi punctul de echilibru dintre aceste două extreme?
Nutriția este deosebit de importantă, presupune alegeri pe care le face fiecare de câteva sute de ori pe zi, doar că nu suntem învățați să o facem corect. Această educație ar trebui să fie făcută în principal în școală, la universitate; toți medicii și asistentele ar trebui să cunoască bine aceste lucruri. Copiii ar trebui educați de mici în familie să gătească, de unde provin fructele. La școală învățăm multe lucruri care nu ne sunt utile sau care nu sunt practice, pe când alimentația are mare însemnătate pentru viitorul planetei. Cred că noi toți ar trebui să tratăm acest aspect la fel ca pe nevoia de a ști să scrii și să citești. Dacă învățăm matematică, ar trebui să învățăm și despre mâncare, iar asta pe toată durata vieții. Cam așa ar trebui să-l abordăm. Noi, în schimb, îl considerăm un subiect lejer, deși nu este deloc. Este, poate, cel mai important subiect pe care-l învățăm în viață.
Afirmați în cartea Taci și înghite, citez: „dietele restrictive nu îți păstrează silueta, cheia este diversitatea”. Așadar, ce a trebui să mâncăm în mod obișnuit și ce să mâncăm ca să rămânem sănătoși în vremuri de pandemie?
Prin diversitate înțeleg efectele sănătoase ale alimentelor asupra stomacului nostru. Trebuie să pornim de la a înțelege ce alimente sunt benefice și care sunt dăunătoare. Se știe că oamenii cu stomacul cel mai sănătos, cu cele mai multe microorganisme benefice sunt cei care consumă cele mai diverse tipuri de plante în fiecare săptămână. Am arătat, printr-un experiment cu vreo 30 de tipuri de plante, că secretul succesului constă în diversitatea alimentației. Dacă mănânci același soi de varză în cantități mari, supă de sfeclă sau cine știe ce altceva, tot nu este bine. Ai nevoie de varietate, pe care o poți obține cu ajutorul nucilor și semințelor de tot felul, cu o mulțime de ierburi aromatice și de condimente. Este nevoie de o alimentație foarte diversificată, de tip mediteranean și tocmai variația zilnică este cea care contribuie la dezvoltarea florei intestinale. Diversitatea este cu atât mai importantă în vremuri de pandemie Covid-19. Am arătat că de alimentație depinde cât de sever ajungi să suferi de Covid. Dacă ajungi la spital, dacă mori în urma bolii, câte simptome dezvolți ține nu doar de gradul de obezitate sau dacă ești bogat ori sărac, ci depinde de calitatea și de numărul de plante din alimentația ta. Ele sunt benefice și pentru sănătatea stomacului și esențiale inclusiv pentru sistemul imunitar. Este un motiv în plus să vă gândiți la schimbarea alimentației și la ce tip de alimente consumați în prezent.
Pentru că aminteați despre un intestin sănătos, știu că în ultimii ani au căpătat mare amploare interesul și cercetarea despre acest organ și microbiom. Care ar fi principalele dvs. descoperiri în domeniu?
Principalele descoperiri despre microbiom… Acesta are legătură cu aproape orice boală obișnuită, într-un fel și îndeplinește un rol central în toate bolile sistemului imunitar, precum cancerele. Influențează și reacția organismului nostru la diverse tratamente. Spre exemplu, motivul pentru care reacționăm diferit la aceleași alimente sau medicamente de genul analgezicelor ori antidepresivelor se datorează diferențelor la nivelul florei intestinale. Am început să înțelegem că microbii sunt factori chimici. Ei reacționează la alimente producând multe substanțe chimice în creier, făcându-te fericit sau, dimpotrivă, trist dacă nu ai flora corespunzătoare. Îți pot da senzația de foame. Ne-am dat seama cât de importanți sunt în realitate microbii. Sunt cu adevărat ca un organ al corpului, ca ficatul sau rinichii. Trebuie să-i tratăm cu mult mai mult respect și să avem grijă să-i hrănim corect. Cred că acest lucru este important. Iar în ultima perioadă s-a mai descoperit că, spre deosebire de gene, pe care le avem comune cu toți oamenii în proporție de 99%, doar 25% din flora intestinală este identică cu a altor indivizi. Prin urmare, unicitatea sănătății noastre ține în mai mare măsură de unicitatea florei microbiene din intestin decât de genele noastre. Iar vestea bună este că, spre deosebire de gene, flora microbiană poate fi modificată printr-o alimentație corectă.
Sunteți Profesor de Epidemiologie Genetică la King’s College din Londra. Cum ați ales această specializare?
Mi-am schimbat cariera medicală de mai multe ori. Inițial am fost reumatolog, tratam oasele și încheieturile, apoi am studiat epidemiologia, iar în urmă cu 28 de ani am început să învăț genetică, despre gemeni… Am devenit epidemiolog specializat în genetică. Acum lucrez într-un domeniu diferit, probabil că titulatura mea ar fi epidemiolog nutriționist sau epidemiolog specializat în probleme digestive. Mai puțin contează denumirea. Studierea gemenilor mi-a permis să mă ocup de ceea ce consider cea mai incitantă parte a științei.
Spuneți-ne mai multe despre TwinsUK Registry și cercetarea pe care o derulați de peste două decenii.
Este cel mai cuprinzător registru de gemeni din Marea Britanie – include 15.000 de gemeni pe care îi studiem în mod constant. Probabil că sunt oamenii cel mai atent studiați de pe planetă. Îi scanăm, îi analizăm, le facem analize de sânge și ale conținutului intestinului, le facem biopsii… Am aflat atât de multe despre ei în ultimii 25 de ani, despre cât de asemănători sunt cu privire la anumite boli. Unele boli sunt genetice, pe când altele țin mult mai mult de mediul înconjurător. Am aflat că multe boli despre care credeam că țin de procesul de îmbătrânire țin mai mult de genetică, de exemplu durerile de spate au mult mai multe cauze genetice decât cancerul la sân. Aceste descoperiri au fost surprinzătoare la vremea aceea, însă în ultimii 10 ani am studiat diferențele dintre gemenii identici care dezvoltă diverse tipuri de cancer sau de boli autoimune. Credem că acest fapt se datorează faptului că până și gemenii identici au microbi diferiți. Pentru așa ceva folosim platforma. Recent, studiile de nutriție derulate de compania Zoe, al cărei cofondator sunt, au arătat că și gemenii identici reacționează foarte diferit la aceeași hrană. Așadar, dacă le dai aceleași alimente unor gemeni identici, cei doi vor avea reacții metabolice diferite. Aceasta este valoarea unică a organismelor de gemeni.
Nu știu dacă am înțeles corect legat de TwinsUK Registry. Ați folosit gemeni pentru cercetări privind Covid-19?
Da. Am analizat structura genetică a bolii și am constatat că nu prea este de natură să se transmită ereditar – are o componentă genetică foarte discretă, asemenea reacției la alimente. Am analizat incidența bolii Covid la plămâni. Am făcut studii care arată că anticorpii se formează foarte rapid. Aceasta a fost o altă modalitate în care am folosit datele referitoare la gemeni. La începutul perioadei de pandemie, reușisem să strângem un număr mare de mostre de la gemeni. Am studiat ce procent dintre subiecți are anticorpi după prima infectare pentru a estima într-un stadiu incipient cam care era nivelul de răspândire al Covid-19 în Marea Britanie. Analiza a fost utilă mai ales din perspectiva tipurilor de simptome pe care le-au avut oamenii. Am asociat datele despre gemeni cu informații generale la nivel național din aplicația Zoe dedicată studiului Covid-19, la care au participat vreo 4 milioane de subiecți. Am ajuns la concluzia că lipsa gustului și mirosului este unul dintre simptomele bolii, la fel și erupțiile cutanate sau aspectul limbii specifice Covid. Am extras informațiile acestea din studiile făcute atât pe gemeni, cât și în rândul populației generale. Prin urmare, datele genetice de la gemeni s-au dovedit deosebit de prețioase.
Impresionant! Am citit într-un interviu acordat de dvs. mai demult că vă rezervați puțin timp după micul dejun pentru meditație. Există o legătură între rutina spirituală și modul în care reacționează corpul nostru la stres sau în viaţa cotidiană?
Este o întrebare dificilă. Există dovezi referitoare la cei care practică cu regularitate yoga sau meditația, cum că fac față stresului mai ușor și că au o tensiune mai scăzută. Eu, unul, apreciez aceste tehnici pentru că mă ajută să mă concentrez mai bine când am o zi plină. Nu încerc să mă apuc de toate odată, ci reușesc să-mi concentrez atenția mai bine asupra câte unei singure sarcini. Acesta este, pentru mine, unul dintre cele mai importante efecte ale meditației. Se poate compara cu a avea un somn odihnitor noaptea. Dacă reușești să dormi bine constant, ți se reglează metabolismul corect. Știm din studiile efectuate de noi cu ajutorul aplicației Zoe că, dacă ai dormit bine în noaptea precedentă, metabolizezi mai bine alimentele a doua zi. Mă gândesc că meditația are același efect ca un somn odihnitor. Secretul constă nu în durata somnului, ci în calitatea lui și de momentul din zi când are loc. Continui să meditez pentru că mă simt mai bine după ce meditez, de aceea cred că îmi face bine, dar încă nu am dovedit acest lucru în ceea ce mă privește.
Înțeleg. Acum vine ultima întrebare, care este și o rugăminte. Dacă ar fi să dați un sfat cititorilor dvs. români referitor la o viață bună, sănătoasă, care ar fi acesta?
Dacă dorești să duci o viață bună și să fii sănătos, dacă vrei să reduci riscul de depresie și de alte neplăceri, trebuie să ai grijă de intestinul tău, s fie mereu sănătos. Înseamnă să ai o floră microbiană intestinală bogată și diversă. De fiecare dată când mănânci, trebuie să te gândești nu la calorii și la conținutul de grăsimi, ci să te întrebi dacă alimentele respective sunt sănătoase pentru intestin, la fel cum s-ar îngriji un agricultor sau un grădinar de solul pentru plantele sale. Pot să vă împărtășesc 4 idei important de reținut: prima este să încercați să mâncați 30 de plante diferite în fiecare săptămână, printre care și diverse tipuri de nuci și semințe, plante aromatice și condimente. Al doilea principiu este să alegeți legume și plante bogate în substanțe naturale de apărare a organismului numite polifenoli – niște antioxidanți care dau plantei în cauză un gust ușor amărui sau acid, ca strugurii roșii, spre exemplu, broccoli ușor amărui, anumite soiuri de varză, vinetele închise la culoare (roșu sau albastru aprins) și să evitați legumele în culori pale precum salata iceberg, care nu conține aproape deloc polifenoli. Cafeaua, vinul roșu și uleiul de măsline extravirgin au conținut foarte ridicat de polifenoli, așadar sunt foarte sănătoase și puteți consuma cât de mult. La fel și ciocolata neagră cu un conținut cât mai mare de cacao. Alimente la care nici nu v-ați aștepta pot fi benefice pentru sănătatea voastră. Al treilea pont este să consumați alimente fermentate, precum iaurtul. Alegeți întotdeauna iaurt nedegresat, fără fructe ori alte ingrediente artificiale. Mai recomand și kefirul, care este lapte fermentat. Conține chiar de 5 ori mai multe culturi microbiene. Există și kombucha – nu știu dacă se consumă în România. Este o băutură pe bază de ceai fermentat care se presupune că provine din Mongolia. Puteți adopta stilul nemțesc, însă știu că în multe țări est-europene sunt apreciate legumele fermentate. Știu că românii în special sunt mari amatori. Atâta vreme cât nu conțin oțet, deci au fermentat natural în saramură, sunt alimente de excelentă calitate. Dacă reușiți să consumați aceste produse constant în cantități mici, îi faceți un mare bine intestinului. Și așa înțelegeți că unele dintre aceste principii de demult, pe care vi le spunea bunica, sunt binevenite pentru că mențin intestinul sănătos. Nu trebuie să consumați așa ceva în cantități industriale, ci câte puțin în mod constant. Asta contează. Iar al patrulea sfat este să evitați alimentele ultraprocesate – acelea ambalate, care nu arată deloc ca produsele originale, la care, dacă citiți eticheta, vedeți vreo 10-20 de ingrediente care n-o să se regăsească niciodată în bucătăria dvs. Ele sunt concepute să vă facă să consumați cât mai multe astfel de produse, să nu aducă beneficii intestinului și să vă facă să vă îngrășați. Acestea sunt cele patru recomandări generale, iar pentru celelalte va trebui să parcurgeți toată cartea, ca să aflați chiar tot. Acesta a fost un rezumat succint. Unele dintre practicile tradiționale ale românilor sunt foarte bune, dar sigur cititorii mai pot afla o sumedenie de alte ponturi grozave din carte, care să-i ajute să-și mențină intestinul și mai sănătos.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor Spector! Am avut o discuție foarte interesantă. Poate pe viitor veți reuși să vizitați România. Vă invităm cu drag să gustați din preparatele noastre tradiționale, care sunt foarte sănătoase.
De-abia aștept! Vă mulțumesc foarte mult!
Leave a Reply