Revista ”Dilemateca” a publicat în numărul de pe luna septembrie un interviu cu Felix J. Palma, autorul Hărții cerului, traducere recent lansată la București în prezența romancierului spaniol. Iată două dintre răspunsurile sale: 

  

Istoria literară a devenit, așadar, în zilele noastre, un domeniu al misterelor?

Da, în mod evident, orice s-ar spune, misterele au cîștigat partida. Nu trebuie decît să te uiți pe listele celor mai vîndute cărți ca să vezi, de pildă, că romanul de mistere este specia cea mai citită în toate țările, ceea ce nu e rău în sine, deși unii scriitori se limitează să copieze o formulă la modă, să umple rețeta, uitînd cu totul de literatură. Dar chiar și în cazul acesta, tot romanele de mistere sînt cele mai citite.

Epoca victoriană a fost, pentru romanele dvs., contrapunctul steampunk sau e vorba despre un interes mai vechi?

Înainte de a scrie Trilogia Victoriană nu aveam un interes special pentru această epocă, despre care abia știam cele patru, cinci lucruri pe care toți le știm despre ea. Ceea ce m-a făcut să aleg epoca victoriană ca fundal al romanului meu a fost certitudinea că subiectul acestuia nu putea funcționa așa cum îl imaginasem decît în Londra sfîrșitului de secol XIX. Mai concret, în 1896, chiar atunci cînd H.G. Wells publicase Mașina timpului, un roman în care un inventator proiectează o mașinărie pentru a călători în timp ca și cum acesta ar avea o altă dimensiune. Dat fiind faptul că în acea epocă știința luase un avînt spectaculos, presărînd lumea cu minuni, cititorii au fost convinși, fără îndoială, că oamenii de știință nu vor întîrzia mai mult de cîteva luni cu inventarea unei mașini asemănătoare.