Poetul publicat anul trecut la Pandora M cu volumul Orice (Uverturi & Reziduuri), a fost premiat luni la cea de-a 6-a ediție a Premiilor ”Observator Cultural”.

Despre combinația de jucăuș, parodic și autoironic ce definește ”poezia vie” a lui Gherguț scria acum un an revista băcăuană Ateneu:

***

Nu credeam (nici eu) să-nvăţ a râde citind poezie, dar Sorin Gherguţ reuşeşte performanţa de a converti intertextualitatea postmodernă în umor inteligent şi, totodată, poetic. De la Marin Sorescu încoace puţini sunt cei care să fi reuşit să îmbine registrul liric şi cel comic cu o asemenea dezinvoltură.

Lejeritatea este cuvântul definitoriu al cărţii. Gherguţ trece prin literatură sprinten, fără inhibiţii, parodiază în stânga şi-n dreapta, cu un firesc de invidiat:

„vameşului îi şade bine cu frontiera/ spaţiului, desigur, cu sfera/ semnelor le stă bine cu nodurile”.

Umorul său poetic devine un modus vivendi. Se pot cita în acest sens zeci de versuri:

„(toate drumurile noastre au la capete dezastre)”, „supt cu paiul de o nu chiar străină, cu gust rujată (cu rost deschisă) gură”, „pe o stradă nu ştim care/ care va să zică că nu le are” etc.

De altfel, e suficient să enumerăm subcapitolele cărţii pentru a înţelege întreaga partitură. Ele se cheamă rigor vortex, şlagăre în devenire, Paper Gem, jacks files, Orice final. Poetul scoate efecte remarcabile din orice. Iată-l cum traduce, subversiv, un titlu de text: out of time and back in time, care devine „clipă stai, revin în cinci”. Un altul sună cum nu se poate mai autoironic, (şlagăr în devenire), şi începe astfel:

„nu mă lăsaţi (vă rog frumos) să mor/ la marginea nici unei mări”.

În tot ceea ce scrie, poetul e un umorist melancolic.

(Fragment din cronica lui Adrian Jicu, ”Sorin Gherguț – poezia vie”)