Scriitorii Vasile Ernu şi Bogdan Alexandru-Stănescu reiau în această continuare a scrisorilor inițiate acum mai bine de 12 ani epistolele literare scrise ca de la prieten la prieten într-un stil colocvial, lejer, cu vervă amicală. Volumul Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte, care tratează teme literare și nu numai, are în plus „ilustrații semnate de Andrei Gamarț, care a interpretat fiecare scrisoare în registru grafic, aducând un plus de profunzime și o nouă dimensiune acestui dialog. De fapt, cartea aceasta are acum trei autori — cărora li se adaugă cei doi prefațatori, Radu Cosașu, care încă trăia și părea nemuritor când am început să scriem noile epistole, și Radu Vancu, cel mai recent transfer reușit de echipa epistolară”, după cum explică autorii.

Vă așteptăm duminică, 26 noiembrie, ora 14.00 la sala Cupola din Pavilionul Central Romexpo, la lansarea volumului Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte de Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu. Veți avea astfel ocazia să vă întâlniți atât cu cei doi autori ai scrisorilor, cât și cu pictorul Andrei Gamarț, și să obțineți un exemplar cu autograf. Evenimentul va fi moderat de Victor Cobuz.

„Cartea e o întâmplare fericită – e cartea unei relații, sper de prietenie, povestită prin literatură, cărți şi teme. O relație tăcută în scris. Am pornit în joacă, cu armele pe care le știam mai bine: literatura de limbă rusă – eu şi literatura de limbă engleză la Bogdan. Dar asta ne-a dus pe căi nebănuite. Le scriam pentru noi, chiar dacă începusem să le publicăm prin reviste. Când ne-a descoperit şi lăudat regretatul Radu Cosașu, ne-a lăsat un sentiment de importanța, împlinire. Eu credeam povestea un capitol închis. Până când Bogdan nu a redeschis tema. Să încercăm din nou. A venit într-un moment bun, pentru că începuse războiul în est şi eu nu mai vedeam sensul scrierii. Parte secundă la mine a fost ca o terapie. Şi asta se vede pentru că nu mai discut cărți, autori, ci teme pornind de la autori şi cărți. Cu vârsta vedem mai multe fire care ne leagă decât care ne despart chiar şi atunci când vedem lucrurile diferit”, spune Vasile Ernu.

Iar Bogdan Alexandru-Stănescu ne mărturisește: „Acum 12 ani, Vasile Ernu și cu mine publicam o carte de eseuri-dialog în care ne ciondăneam pornind de la un pretext pur literar: ce literatură e mai demnă de luat pe o insulă pustie – cea rusă, ori cea anglo-saxonă? De fapt, în subtext era vorba de o miză mai subtilă: puneam în balanță interpretarea ideologizantă și textul literar ca entitate pur estetică. N-am reușit atunci să cădem de acord, pentru că fiecare a sărit în tranșeele celuilalt. Ne-am reunit în 2023, ca o formație care simte nevoia încă unui turneu, și am reluat un dialog ce pare să nu se fi oprit niciodată. În ciuda a tot ceea ce ne desparte, am rămas aproape. Sper ca cititorii scrisorilor de acum 12 ani să regăsească același nerv, aceeași ideație febrilă și același arțag din vechile scrisori, chiar dacă recunosc că-n joaca noastră de acum s-a strecurat o doză serioasă de melancolie, datorată vremurilor și vârstelor noastre.”

Vasile Ernu (n. 1971, URSS) este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I. Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-­Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom şi se numără printre fondatorii platformei criticatac.ro. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în Libertatea, România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. A publicat volumele: Născut în URSS (Polirom, 2006), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-­Alexandru Stănescu (Polirom, 2010), Intelighenţia rusă azi (Cartier, 2012), Sînt un om de stînga (Cartier, 2013), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2015), Intelighenţia basarabeană azi (Cartier, 2016), Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019), Războiul pisicilor (Ilustrații: Veronica Neacşu; Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Cartier, 2019), Sălbaticii copii dingo (Polirom, 2021), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Cartier, 2023). A fost recompensat cu următoarele distincții: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk! 2009, Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 – Eseistică/ Publicistică; Premiul AgentiadeCarte.ro 2019 – Eseu/Publicistică/Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 – Memorialistică; Premiul AgentiadeCarte.ro 2022 – Eseu/ Publicistică/Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducător şi editor. În prezent este director editorial al editurii Pandora M din cadrul Grupului Editorial Trei şi coordonator al colecției Anansi. World Fiction. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul de dialoguri Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet cu Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la Premiile Observator cultural şi la Premiile Radio România Cultural 2012. Au urmat volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelștam (Art, 2013), cel de­-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească, 2014) – nominalizat la Premiile Radio România Cultural, romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2017), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018, şi nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2018. În 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută (Polirom); în 2021, volumul de poeme Adorabilii etrusci (Charmides), nominalizat în 2022 la Premiile revistei Observator cultural şi la Premiile ARCA, iar în primăvara lui 2022, romanul Abraxas (Polirom), câştigător al Premiului Observator cultural pentru proză, al Premiului pentru proză al Ziarului de Iași şi nominalizat la premiile revistei Ficțiunea şi la premiile Radio România Cultural. Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Opera lui Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt şi C.G. Jung.