Această carCe_este_Zen_1te este o conversație între vechi prieteni dharma, dar nu este simetrică; este o conversație de tipul întrebare‑răs­puns. Eu sunt Î și Norman este R. Iar asta are sens. Suntem vechi prieteni dharma, da, dar Norman este și maestrul meu.

Am practicat Zen împreună foarte mult timp. Îl știu pe Norman de aproape 40 de ani, de pe când era grădinar, iar eu eram o mamă singură și‑mi era greu…

Eu și Norman avem o relație neobișnuită și prețioasă. Eu am fost redactorul lui; el este maestrul meu. Cu cât îmbătrâ­nim, cu atât îmbătrânește și relația noastră… Știu că este un maestru remarcabil și îl respect enorm; și mai știu și că este o persoană obișnuită.

Astfel, maestru și discipol, prieten și prieten, vă oferim conversația noastră asimetrică. Fiecare dintre noi vorbește în stilul lui, din propria lui experiență.

Am avut dintotdeauna întrebări despre practica Zen. Care e scopul ei? De ce trebuie să stau să sufăr durerea? E ceva în neregulă cu mine că n‑am avut nicio experiență transcenden­talNorman_Fischeră de iluminare stând în zazen? Unele dintre întrebările pe care le pun în aceste pagini sunt întrebări pe care i le‑am pus cu adevărat lui Norman, altele sunt întrebări pe care le‑am adresat diverșilor maeștri la începuturile uceniciei mele, altele sunt întrebări care mi‑au fost puse mie, iar câteva sunt între­bări pe care n‑am îndrăznit niciodată până acum să le pun.

Dialogul este un format bun pentru o carte despre Zen. Aproape toate povestirile didactice (koan) din Zen sunt sub forma dialogurilor — între călugări, între maestru și discipol, între pelerin și proprietăreasa ceainăriei, între Buddha și dis­cipolii săi. Avem dialoguri și sub formă de practică, în izolare sau cu alte ocazii.

În dialogurile Zen, cel care întreabă și cel care răspunde au nevoie unul de celălalt și se respectă. Nicio întrebare nu primește un răspuns definitiv; fiecare răspuns lasă ceva pe dinafară. Uneori maestrul e cel care‑i pune discipolului o în­trebare pentru a‑l ajuta în practica sa: „Cine e?“, „Care e ținta călăuzitoare a practicii tale?“

purple-scarf-for-flyerDeși am practicat amândoi în sânul aceleiași familii Zen cam aceeași perioadă de timp, viața noastră, a mea şi a lui Norman, întruchipea­ză această practică în feluri diferite. Norman a pășit în lumea Zen cu toată viteza înainte, încă de la început… S‑a căsătorit cu o altă practicantă, Kathie (care acum este și ea maestru Zen), iar copiii lor au crescut participând la diversele întâlniri de la San Francisco Zen Center. El a fost hirotonisit preot, a primit genealogia dharma și a slujit ca abate la San Francisco Zen Center. Am fost prezentă la ceremonie când „a ajuns sus“, devenind abate și, ceea ce‑mi amintesc cel mai bine este cum, stând pe platforma tradițională de deasupra noastră, a declarat: „Sunt doar un evreu din Pennsylvania, nu mă așteptam vreodată să ajung aici!“