CNV (metoda Comunicării NonViolente) a fost creată de Marshall B. Rosenberg, un psiholog american care s‑a confruntat la o vârstă foarte fragedă cu violenţa într‑o suburbie din Detroit.
Regula de bază de la şcoală era: „Dacă îţi loveşti un coleg, va exista întotdeauna un frate mai mare care te va aştepta la ieşire a doua zi“. Spectator al confruntării rasiale care inflama cartierul său, Marshall a fost insultat din pricina sonorităţii evreieşti a numelui său. În acelaşi timp, în familia sa vedea o atitudine fundamental diferită: un unchi venea în fiecare zi pentru a o îngriji pe bunica sa paralizată. Ceea ce l‑a uimit pe băieţel este bucuria pe care o radia acest unchi într‑o situaţie atât de neatrăgătoare. Întrebarea care a început să îl macine pe Marshall este:
„Cum se face că suntem capabili să dezvoltăm relaţii spornice şi că suntem, în aceeaşi măsură, capabili să ne rănim, să ne facem rău reciproc, fără a ne bucura de acest lucru, în aparenţă?“
Apoi a făcut studii de psihologie care nu răspundeau cu adevărat la întrebarea sa.
„Explicaţia că o persoană acţionează astfel pentru că este psihopată nu mă ajută. Acest lucru îmi oferă o explicaţie, dar nu îmi permite să mă schimb.“
Marsahll îl întâlneşte apoi pe Carl Rogers, care îi vorbeşte despre empatie şi despre importanţa acesteia în relaţia de întrajutorare. Atunci crede că a găsit începutul răspunsului său: cheia este empatia — din ce motiv uneori suntem capabili de empatie, iar alteori ne decuplăm de această capacitate?
Fragment din Exerciții de Comunicare NonViolentă
Apoi îşi continuă cercetările, analiza relaţiilor umane şi creează treptat CNV. Fondează organizaţia CNVC care promovează acest proces în întreaga lume. Cu o echipă de traineri certificaţi, intervine în numeroase situaţii de criză şi conflict, în special internaţionale, şi în ţările în curs de dezvoltare.
Crearea CNV provine, în egală măsură, dintr‑o intuiţie: fiinţa umană este o fiinţă relaţională, are înlăuntrul său capacitatea de a fi în relaţie. Marshall încearcă deci să creeze un proces simplu, accesibil tuturor, în toate culturile, coerent cu toate marile curente spirituale. Acest proces este uşor de înţeles şi totuşi dificil de practicat, căci pune sub semnul întrebării obiceiurile de gândire şi de limbaj ancorate în cultura noastră.
Leave a Reply