Plecând de la faptul că oamenii şi relaţiile se schimbă de-a lungul timpului, un alt angajament pe care ar trebui să ni-l luăm ar fi cel de a fi flexibili.
Regulile unui cuplu logodit au în vedere, în general, să ne asigure că lucrurile nu se vor schimba în mod substanţial, că vom rămâne împreună într-un mod relativ stabil. În loc de asta, am putea să admitem că schimbarea este un fapt de viaţă şi că totul este nepermanent. Atunci am putea să apreciem flexibilitatea şi capacitatea de schimbare la fel de mult cum apreciem consecvenţa şi stabilitatea.
În mod paradoxal, faptul că încercăm să menţinem relaţiile sigure şi protejate cu ajutorul unor reguli rigide şi a unor contracte, le poate face mai fragile şi mai instabile. Se pot rupe cu uşurinţă dacă apare ceva neprevăzut, iar oamenii s-ar putea simţi prinşi în ele ca într-o capcană. Deşi poate să pară mai puţin stabilă, flexibilitatea poate să însemne că o relaţie este mai protejată şi mai sigură deoarece poate să se adapteze şi să se schimbe de-a lungul timpului şi situaţiilor într-un fel în care ceva fix şi rigid nu ar putea.
Cum arată flexibilitatea în practică? Unii oameni, de exemplu, descoperă că sunt extraordinari unul pentru celălalt până când încearcă să locuiască împreună, punct în care încep să se calce pe nervi reciproc şi să considere că totul li se cuvine. Este acesta un motiv pentru a încheia complet relaţia? Sau ar putea încerca să fie împreună într-o formă alternativă de acord de coabitare: să trăiască separat sau într-un grup de oameni, de exemplu?
Dacă ne decidem să coabităm, am putea să punem la îndoială presupunerea conform căreia acest lucru înseamnă neapărat că vom împărţi pentru totdeauna un pat, că vom mânca împreună, că vom pune banii la comun, că vom face cumpărături împreună, că vom trimite felicitări semnate de amândoi sau că ne vom combina colecţiile de DVD-uri. Putem să fim pregătiţi să modificăm unele dintre aceste reguli dacă nu funcţionează foarte bine pentru noi. Flexibilitatea înseamnă să fim pregătiţi să ajustăm regulile din mers. De exemplu, dacă vedem că o persoană o cicăleşte tot timpul pe cealaltă cu privire la cheltuielile pe care le face, regula “ne împărţim banii şi vorbim despre toate potenţialele achiziţii” se poate schimba în “nu comentăm cu privire la obişnuinţele celeilalte persoane de a cheltui banii, decât dacă acestea îi afectează capacitatea de a-şi plăti partea sa din cheltuieli”.
O flexibilitate similară poate fi aplicată şi listelor pe care le avem pentru relaţiile noastre. Este posibil să găsim noi interese, pasiuni şi obiective care pot modifica, de exemplu, capacitatea noastră de a promite că vom coabita, că vom avea copii împreună la un anumit moment dat sau de a fi unul pentru celălalt singurul sau principalul confident. (…) Este posibil, de exemplu, ca, atunci când am încetat să mai încercăm, cu gelozie, să-l împiedicăm pe celălalt să petreacă timpul cu altcineva, să realizăm că şi noi eram la fel de liberi să ne bucurăm de timpul petrecut cu alţi oameni din viaţa noastră.
Fragment din Rescrierea regulilor. Un ghid integrativ pentru iubire, sex şi relaţii, de Meg Barker
Leave a Reply