”În derivă”: clișee care adâncesc neînțelegerea

M-am bucurat la ideea unui serial despre psihoterapie, chiar dacă e copiat după americani. Mi-am zis că nu are ce strica, ba, din contra. Mai vedem şi noi cum e să mergi la psihoterapeut, dacă ai o supărare, nu doar să te uiţi la seriale cu ţigani…

Numai că…

În primul rând, titlul românesc e foarte, foarte ”încurajator”: “În derivă”. Desigur, în original, este “În tratament”. Americanii au fost dintotdeauna stupid de optimişti.

Apoi, cabinetul terapeutului: imens, luxos, într-o vilă superbă, într-un cartier liniştit… Îmi aduce aminte de filmele comuniste, în care acţiunea se petrecea, cu muncitori cu tot, când în uzina în care se depăşea cu voioşie planul, când în vilele din Cotroceni sau, de ce nu, din Dorobanţi, în care se lăfăiau muncitorii după ce depăşeau planul.

    

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=OA0q4xEPKlU&feature=related]    

    

În serialul original, terapeutul este, pare-mi-se, psihanalist. Or, ce vedem că face terapeutul nostru? Aleargă, literalmente, să îi aducă pacientei o pătură, când îi este frig, îi pregăteşte un ceai ca să se refacă după convorbirea telefonică cu iubitul iar, la final, în loc să îşi încaseze onorariul (pe care până la urmă nu îl primeşte), o întreabă pe fată dacă nu cumva vrea să îi comande un taxi. Ăsta numai psihanalist nu e…

Între timp fata îi vorbeşte, cum altfel, despre un episod petrecut într-un bar, când era cât pe ce să se aleagă cu o partidă de sex în WC şi, bineînţeles, despre faptul că este îndrăgostită lulea de terapeut, încă de la prima şedinţă, adică de acum vreun an, şi este gata să încalce orice contract terapeutic, la un simplu gest al lui… Nişte clişee care nu fac decât să adâncească neînţelegerea. 

Acuma, pe bune, ce poate înţelege românul din chestia asta? Că asta e psihoterapia… Ştia el, acuma i s-a confirmat: nişte chestii perverse, despre care mai auzise-citise prin reviste de popularizare a ştiinţei. Cum să ai încredere în astfel de oameni? Îmi vine în cap întrebarea care mă obseda în şcoală, atunci când aveam de făcut un comentariu literar:

Ce a vrut să spună autorul?

(Raluca Hurduc, comentariu al primului episod)

    

Previous

De ce n-o să ne pape extratereștrii

Next

Lansare: ”Psihologia jocurilor video”, cu participarea autorului (Serge Tisseron)

11 Comments

  1. Iulian

    Iată site-ul unui telespectator care confirmă titlul acestui articol – http://www.inderiva.com/

  2. Fiecare profesie are propriile mituri. Pentru psihoterapeut, un astfel de mit este acela de „a fi intreg – perfect”, mitul conform caruia un psihoterapeut practician a trecut peste un prag, iar acum se situeaza dincolo de a avea nevoie de ajutor pentru el insusi. Cum afecteaza mitul „ a fi intreg – perfect” psihoterapeutul? Ca psihoterapeuti in camera de consultatii terapeutice, trebuie sa discernem cu foarte multa grija cat din propria experienta sa dezvaluim cu fiecare client in parte. Multe parti sunt deplasate in timpul oferirii de psihoterapie, stimulandu-ne in mod natural sa cautam adanc in propriile fiinte in timpul cat suntem prezenti cu clientii nostri. Acest mit poate servi ca un obstacol in autodezvaluire – si, in mod automat, astfel in contextul unei sedinte de terapie. Daca psihoterapeutul observa ca acordarea de terapie clientilor ii creeaza un sentiment continuu de neliniste interioara crescuta, precum ii creeaza lui Andrei Poenaru, atunci psihoterapeutul ar fi potrivit sa ia in considerare nu numai consulatia, ci si psihoterapia individuala….continuare http://psiholistic.ro/blog/

  3. Andrei

    Aceasta recenzie mi-a lasat un gust amar. De ce??in primul rand, pt ca domnisoara Raluca,, inainte sa isi dea cu parerea, trebuia sa se uite si la serialul ameircan inainte de a da cu supozitii. Si daca s-ar fi uitat macar un pic la In treatment, domnisoara observa doua lucruri: cabinetul psihoterapeutului american este in acelasi stil cu cel al lui al domnului Iures. Si al doilea lucru ar fi ca dialogul dintre cei doi este exact acelasi cu dialogul american., numai transpus intr-o realitate romaneasca
    Si da, sunt anumite clisee, dar serialul asta e facut sa lupte cu mentalitatile romanilor despre psihologi si psihoteraputi. Si e facut sa iasa din zona productiilor autohtone si sa aduca un suflu nou si revigorant pe piata serialelor romanesti, chiar daca este preluat de la americani

    • Iulian

      Faceţi acest comentariu în calitate de psihoterapeut, pacient sau viitor pacient?

  4. Iulian

    Nu este vorba de a fi sau a nu fi un serial dedicat profesioniştilor din domeniu, ci faptul că, chiar şi “artistic” fiind, face deservicii nu atât psihanaliştilor/psihoterapeuţilor, cât mai ales viitorilor pacienţi.
    Cam asta atrage atenţia articolul, nu-i aşa?

    • Victor

      Da, si eu am citit cam in aceeasi cheie opinia Ralucai. Multumesc ca ati pus punctul pe ”i”.

  5. ATI GRESIT CIND ATI SCRIS ‘TIGANI’ PENTRU CA STITI SI DV.OASTRA EFECTUL ,CORECTATI SI SCRIETI FILMELE DE SOCIALIZARE A ROMANILOR CU ROMI CA DE FAPT ASTA SE URMARESTE ABI A SE ASTEAPTA SA FACI O GRESEALA SI INCEPE DISCRIMINAREA TREBUIA SA LE ZICA LA TOTI ROMANI SI GATA . CORECTATI CU SCUZE LA ERATA SI GATA SA INDREPTAT GRESEALA . VA MULTUMES ,AM INTERVENIT GINDINDU MA LA EFECTELE CONSECINTEI PENTRU PUBLICATIA DV.OASTRA VA ROG SA MA SCUZATI CA AM INTERVENIT SI VA MULTUMESC PENTRU INTELEGERE VA DORESC SARBATORI FERICITE SI LA MULTII ANI.

    • Victor

      E o problema sensibila, aveti dreptate.
      Nu era insa o folosire peiorativa, ci o referinta la un tip anume de seriale, din categoria ”Inima de tigan”. Deci, de vreme ce chiar producatorii au folosit acest cuvant, eu cred ca in acest context, folosirea cuvantului nu e jignitoare.

  6. Amedeo Ene

    Bună ziua!
    Nu cred că producătorii serialului au dorit să-l facă doar pentru specialişti.
    Cârtelile legate de anumite detalii (vila superbă, cartierul liniştit, pătura, ceaiul) mi se par nepotrivite, ca să le numesc elegant. Hai să mai lăsăm să treacă nişte episoade, să nu dăm în cap oamenilor chiar din prima. HBO nu e un canal TV pentru psihologi şi psihoterapeuţi. De fapt, din câte ştiu eu, nici nu există astfel de posturi de televiziune. Mă deranjează criticile de dragul criticii… Şi mă şi dezamăgeşte să citesc aşa ceva pe blogul Editurii Trei…
    Numai bine.
    Amedeo Ene.

    • Victor

      Desigur, e un comentariu ”la cald”, personal, si nu reprezinta neaparat ”pozitia Editurii Trei”. Revenim si peste cateva episoade, sa vedem cum mai decurg lucrurile.
      Oricum, cred ca e bine, pornind de la serial, sa punem in discutiile cliseele autohtone despre psihoterapie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén