Locuri ”bântuite”, fire transgeneraționale… și o regină ghilotinată

Psihogenealogia-Gray-300dpi-145x205mm-FLATAici este vorba de un caz clinic în care apar legături transge­neraţionale invizibile într‑un loc „bântuit“ de amintiri istorice.

 

Amélie lucrează în domeniul asistenţei sociale şi viaţa ei pro­fesională este normală şi fără probleme. În schimb, are în mod regulat o stare proastă, de neînţeles, însoţită de migrene. Ca să aflu autorul sau obiectul acţiunii, eu folosesc de obicei întrebă­rile cine?, ce?, iar ca să aflu circumstanţele acţiunilor sau stărilor, adverbele când?, unde?, cum?, cât?, de ce?“; o întreb, aşadar, de când şi unde.

Ea asociază această stare proastă în legătură cu schimbarea locului de muncă; o dată pe săptămână. De câteva luni, joia, lucrează într‑un vechi castel, devenit centru de formare, unde dispune de o încăpere de consultaţii. Dar acolo şi numai acolo, se simte prost, cu capul prins ca într‑o menghină. M‑am întrebat dacă locul acela avea cumva vreo particularitate. De fapt, da, avea! Este un loc în care a locuit regina Maria‑Antoaneta. Îi propun o ipoteză (pe care să o verifice ea singură) de posibile legături cu Maria‑Antoaneta şi o invit să facă ceva în această pri­vinţă. Ea hotărăşte să cumpere o carte poştală reprezentând‑o pe regină şi să o prindă pe peretele acelei încăperi, apoi, cât timp se află acolo, să‑şi cumpere de la muzeul Luvru o copie a unei broşe a Mariei‑Antoaneta, cu iniţialele ei „MA“ împletite.

Amélie se simte mai bine, dar mai căutăm şi alte dovezi. „Se întoarce“ în timp în genealogia ei, către epoca Revoluţiei, şi găseşte o servitoare la Varennes. Emitem ipoteze istorice: s‑ar putea ca această servitoare să se fi aflat la Varennes în momen­tul arestării Mariei‑Antoaneta, în timpul fugii cuplului regal, şi e probabil să fi existat un schimb de priviri, ba chiar de câteva cuvinte. Faptul nu poate fi dovedit în mod absolut, dar e posibil. Oricum ar fi, migrenele şi starea proastă au dispărut complet.

Să reamintim în treacăt că există numeroase mărturii în care, în anumite locuri, precum palatul Micul Trianon, oame­nii „simt“ şi o „văd apărând“ pe Maria‑Antoaneta, „frumoasa regină martiră“.

Legendele au o viaţă grea şi castelele bântuite nu se află doar în Scoţia. Dar anumite persoane, cele „senzitive“, cum se spune în Brazilia, simt câteodată oamenii şi evenimentele marcante din trecut care s‑au desfăşurat în acele locuri, mai ales dacă sunt însoţite de o moarte violentă.

Fragment din

PSIHOGENEALOGIA

de Anne Ancelin Schützenberger

        

Previous

Anina Ciuciu în presa românească: despre rușinea și mândria de a fi rrom

Next

Interviu cu Emmanuel Carrère: despre ”un erou al timpului nostru”

2 Comments

  1. anna maria

    Ma bucur pentru faptul ca editura a hotarat traducerea si publicarea uneia dintre lucrarile autoarei Anne Ancelin Schützenberger si sper sa nu fie si ultima dintre lucrarile acestei autoare. Astept si alte lucrari de referinta absolut importante pentru terapeutii de cuplu si familie.Multumesc editurii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén