”Nu mă deranjează să fim prieteni, dar asta nu înseamnă să încerci la fiecare cinci secunde să te culci cu mine”

Ca şi trilogia Fifty Shades a lui E L James, Fericirea începe azi a devenit un fenomen al pieţei de carte, înregistrând vânzări fabuloase, deşi inițial romanul a fost publicat doar pe internet. Iată un fragment din ficțiunea lui Jamie McGuirre:

— Ce-i asta? l-am întrebat, văzând prea târziu scrisul de pe rezervorul de benzină.

— E o Harley Night Rod. Reprezintă iubirea vieţii mele, aşa că nu cumva să-i zgârii vopseaua când te urci.

— Sunt încălţată cu şlapi!

Travis s-a uitat lung la mine, de parcă aş fi vorbit limbi străine.

— Eu sunt încălţat cu ghete. Urcă!

Şi-a pus ochelarii de soare, iar motorul a huruit când l-a pornit. M-am urcat şi am dat să mă prind cu mâna de ceva din spatele meu, dar degetele mi-au alunecat de pe piele pe apărătoarea din plastic a luminii de poziţie.

Travis m-a apucat de încheieturile mâinilor şi mi le-a pus în jurul taliei sale.

— Pidge, nu poţi să te ţii decât de mine. Nu-mi da drumul, mi-a spus, împingând motocicleta în spate cu ajutorul picioarelor.

Cu o mişcare scurtă din încheietura mâinii, a ieşit în stradă şi a ţâşnit ca o rachetă. Şuviţele de păr care ieşiseră din coc îmi biciuiau faţa, iar eu m-am făcut mică în spatele lui Travis, convinsă că, dacă aveam să privesc peste umărul lui, urma să mă aleg cu resturi de insecte pe ochelari.

A apăsat acceleraţia la maximum şi, când a tras pe aleea de acces în restaurant şi a încetinit până ce ne-am oprit, n-am aşteptat nicio clipă în plus şi am sărit jos — să simt pământul sub picioare îmi oferea siguranţă.

— Eşti nebun!

Travis a chicotit, rezemându-şi motocicleta înainte de a coborî.

— N-am depăşit limita de viteză.

— Mda, de parcă am fi mers pe autostradă! i-am spus, desfăcându-mi cocul pentru a mă pieptăna cu degetele.

Fericirea incepe aziTravis m-a privit cum îmi dădeam părul de pe faţă şi apoi s-a îndreptat spre uşă, ţinând-o deschisă.

— N-aş permite să ţi se întâmple nimic, Pigeon!

Am trecut ca o furtună pe lângă el, intrând în restaurant, capul nefiindu-mi tocmai sincronizat cu picioarele. (…)

— Vii deseori aici? l-am întrebat pe un ton aspru.

Travis şi-a sprijinit coatele pe masă, fixându-şi ochii căprui asupra mea.

— Aşadar, Pidge, care-i treaba cu tine? Urăşti bărbaţii, aşa, în general, sau mă urăşti numai pe mine?

— Cred că numai pe tine, am mormăit.

A râs, amuzat de starea mea de spirit.

— Nu-mi dau seama care e treaba cu tine. Eşti prima fată care să fi fost vreodată dezgustată de mine înainte de sex. Nu te fâstâceşti când vorbeşti cu mine şi nu încerci să-mi atragi atenţia.

— Nu e niciun truc. Pur şi simplu nu-mi placi.

— N-ai fi fost aici dacă nu m-ai fi plăcut.

Încruntarea mi-a dispărut involuntar şi am oftat.

— N-am spus că eşti un om rău. Pur şi simplu nu-mi place când cineva îşi face o părere preconcepută despre mine din simplul motiv că am un vagin.

Mi-am concentrat atenţia asupra firelor de sare de pe masă până ce am auzit un sunet de sufocare din direcţia lui Travis.

A făcut ochii mari, cutremurându-se de râs.

— O, Doamne-Dumnezeule! Mă omori! Asta e. Trebuie să fim prieteni. Nu accept un refuz.

— Nu mă deranjează să fim prieteni, dar asta nu înseamnă ca tu să încerci la fiecare cinci secunde să te culci cu mine.

— Nu te culci cu mine. Am priceput.

Am încercat să nu zâmbesc, dar n-am putut. Ochii i s-au luminat.

— Îţi dau cuvântul meu. Nici măcar n-am să mă gândesc la chiloţii tăi… numai dacă nu vrei tu s-o fac.

Mi-am pus coatele pe masă, sprijinindu-mă pe ele.

— Şi cum asta nu se va întâmpla, putem să fim prieteni.

Un zâmbet diabolic a făcut ca trăsăturile lui să devină şi mai pronunţate.

— Niciodată să nu spui niciodată!

— Aşadar, care-i treaba cu tine? l-am întrebat. Ai fost dintotdeauna Travis „Mad Dog“ Maddox, sau numai de când ai venit aici?

Am folosit cele două degete de la fiecare mână pe post de ghilimele atunci când i-am rostit porecla şi, pentru prima dată, încrederea în sine i-a scăzut. Părea puţin stânjenit.

  

Previous

Cînd ”nimeni” e cineva: Povestea vieţii lui Sever Dron, component al echipei de Cupa Davis a României în anii ’60

Next

Catwalk: ”Douăzeci de ani/ am hrănit tăcerea…”

5 Comments

  1. Raluca

    Buna ziua,

    Urmatoarele volume cand apar? 🙂
    Volumul II l-am citit, insa mai sunt alte 3 carti publicate de autoare….si deja au trecut aproape 2 ani de cand a aparut la noi vol II…

    • Buna, Autoarea face parte din portofoliul editurii noastre, asa ca avem in plan publicarea de noi titluri. In acest moment titlurile sale noi sunt in evaluare.

  2. Mihaela

    Hei, mi-am luat cartea aceasta din magazinul Carturesti dintr-un mall din Bucuresti si de la pagina 176 pana la 196 paginile lipsesc 🙂 Mentionez ca nu mai am bonul de cumparare. Deci, ce e de facut? Imi place cartea foarte mult si sper ca veti gasi o solutie.. si sper sa primesc un raspuns :))

    • Buna seara, Imi pare rau de neplacere. Va sfatuiesc asa (fiind din Bucuresti, din cate am inteles): De luni incolo, sunati la noi la editura, la tel. 021 300 60 90 si cereti sa vorbiti cu Mihaela Pintilie (sau cu altcineva de la vanzari). Explicati problema, despre ce carte e vorba si stabilti impreuna cand puteti trece ca sa ne dati cartea defecta si sa v-o inlocuim cu una buna. Ar fi, deci, un pic de deranj pt. dvs., dar nu prea stiu alta solutie.
      Multumesc pt. intelegere.
      Victor Popescu (redactor)

Leave a Reply to EdituraTrei Cancel reply

Your email address will not be published.

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén