Ultimul tar_1Țarul Nicolae al II-lea este o figură controversată a istoriei secolului XX. Admiratorii îi iau apărarea, prezentându-l ca un soț și un tată iubitor, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru Rusia împotriva valului de revoluționari răuvoitori, care l-au detronat în timpul Revoluției din Februarie 1917 și l-au ucis, împreună cu familia sa, în anul următor. Detractorii îl descriu într-o manieră foarte diferită; pentru ei, Nicolae al II-lea a fost un tiran reacționar și încăpățânat, care prin acțiunile lui a destabilizat țara și a zădărnicit oportunitățile ce ar fi putut conduce la evitarea catastrofei din deceniile ulterioare. În opinia reputatului istoric Robert Service, Nicolae al II-lea a întrunit concomitent ambele categorii de trăsături, fiind un om și un conducător complex și contradictoriu.

În volumul Ultimul Țar. Nicolae al II-lea și Revoluția Rusă, autorul britanic studiază ultimele 16 luni din viață monarhului și evidențiază, totodată, climatul politic, economic și social din jurul locurilor de detenție a Romanovilor. În tot acel răstimp, Nicolae, soția sa și cei cinci copii au fost izolați de lume la Țarskoe Selo, Tobolsk și, în final, la Ekaterinburg, cu slabe speranțe de a fi eliberați.

În martie 1917, Nicolae al II-lea, ultimul țar al întregii Rusii, a fost obligat să abdice, iar dinastia care a domnit asupra unui imperiu vreme de 300 de ani a fost îndepărtată de la putere de Revoluție. Bazându-se pe surse istorice neexaminate până în prezent, inclusiv pe propriile jurnale ale țarului și consemnări ale conversațiilor acestuia, precum și pe mărturii ale anchetelor oficiale, Service aruncă o lumină nouă asupra acestei domnii zbuciumate, oferind un portret fascinant al unui personaj istoric prea puțin pregătit să facă față turbulențelor care zguduiau la acea vreme Rusia și Europa.

Sunt părți din această poveste care au fost spuse de multe ori, de obicei insistându-se în mod justificat asupra sinistrei execuții a familiei într-o pivniță din Ural în iulie 1918. Ultimul Țar. Nicolae al II-lea și Revoluția Rusă oferă însă un tablou complex și aprofundat al noilor realități sociale, economice și politice rezultate în urma Revoluției din Februarie și preluării puterii de către bolșevici în octombrie 1917, precum și o cronică a începuturilor republicii sovietelor conduse de Lenin.

poza ultimii romanovi„Strălucită, originală și fascinantă!“ – Evening Standard

„O carte oportună și importantă… care aduce claritate și o viziune realistă. O relatare alertă a ultimelor luni din viața țarului, concisă, pertinentă, dar însoțită de compasiune pentru drama acelor vremi.“ – The Observer

„O biografie științific documentată, care merge dincolo de descrierea tulburătoare a sfârșitului Romanovilor, pentru a sonda natura complexă a caracterului lui Nicolae al II-lea. O carte captivantă, bine structurată, concisă și cutremurătoare.“ – Kirkus Reviews

„Cea mai bună carte scrisă până acum despre viața lui Nicolae al II-lea după momentul abdicării.“ – Financial Times

Robert Service este un reputat istoric și profesor universitar britanic, Fellow al Academiei Britanice și al Colegiului St Antony de la Universitatea Oxford și Senior Fellow al Institutului Hoover de la Universitatea Stanford.
Este autorul a numeroase cărți consacrate istoriei Rusiei și al unor biografii foarte appreciate dedicate lui Lenin, Stalin și Troțki, ultima fiind distinsă în 2009 cu Premiul Duff Cooper.
Pe lângă Ultimul Țar. Nicolae al II-lea și Revoluția Rusă, printre cele mai recente lucrări ale sale se mai numără Russia and Its Islamic World: From the Mongol Conquest to the Syrian Intervention (2017) și The End of the Cold War: 1985–1991 (2015).