România se află undeva printre primele state în care proliferează violenţa şcolară. Iată de ce publicarea unei cărţi precum cea scrisă de americanca Catherine DePino, Violenţa în şcoală. Ajută-ţi copilul să-i facă faţă, înseamnă un gest salutar şi extrem de bine-venit.
Autoarea este profesor universitar, şefă de catedră în cadrul Departamentului de limbi străine şi engleză de la Philadelphia School System. Are la activ un doctorat în pedagogie şi teoria dezvoltării curriculare. Ceea ce este însă şi mai important e faptul că domnia sa a trăit revelaţia imensului cataclism pe care-l reprezintă violenţa şcolară pentru sufletul infantil. De aici şi pînă la a pune la punct proiecte şi programe de combatere a violenţei în şcolile publice din Philadelphia nu a fost decît un pas.
Într-adevăr, ce-am putea face astfel încît intervenţia noastră, de părinţi sau dascăli, să fie eficientă şi mai ales preventivă? Catherine DePino ne oferă, în volumul citat, scheme ale unor jocuri de rol, sfaturi de intervenţie, modele de dialog, toate acestea fiind mijloace pentru a-i învăţa pe copii să identifice semnele comportamentelor agresive ale colegilor, de ordin corporal sau chiar verbal, să încerce să–şi păstreze calmul prin dialog asertiv, dar şi să ceară cu încredere intervenţia adulţilor învestiţi cu autoritate, fie ei pedagogi sau părinţi.
Faţă cu extrema varietate a agresiunilor, de la simpla batjocură discursivă trecînd prin persecutarea mediatică online şi sfîrşind cu violenţa fizică efectivă, părinţii şi profesorii trebuie să fie pregătiţi pentru a le acorda rapid şi mai ales eficient suport micilor victime. Fireşte că dintr-o asemenea pregătire tehnică e vital să lipsească tonul moralizator sau atitudinea ex cathedra, căci suferinţa sufletească nu are nevoie de neînţelegere. Prin maniera în care decidem să intervenim putem să stimulăm capacitatea copilului de anticipare a intenţiilor agresive din partea colegilor.
Cei mici se cuvine să fie încurajaţi să apeleze la bunul-simţ şi la educaţia morală primită, astfel încît să discearnă efectiv nedreptatea şi violenţa îndreptate împotriva lor. Copiii trebuie să aibă sentimentul propriei demnităţi, dar şi să evite a-i provoca prin ţinută, îmbrăcăminte şi comportament pe cei care abia aşteaptă mărci ale alterităţii pentru a produce agresiunea.
Este necesar ca ei să fie familiarizaţi cu o reacţie promptă şi echilibrată faţă de cei care îi insultă, îi discriminează şi îi terorizează. Şi mai ales nu uitaţi: tăria morală a copilului îşi găseşte sursa de inspiraţie în propriul dumneavoastră caracter! Iată suficiente argumente că volumul scris de Catherine DePino, Violenţa în şcoală. Ajută-ţi copilul să-i facă faţă, reprezintă o adevărată comoară de sfaturi utile pentru părinţi şi dascăli.
Citiți întreaga recenzie a lui Valentin Protopopescu
Leave a Reply