În „Ghid de alimentaţie vegetală“ autoarea, Julieanna Hever, insistă asupra faptului că, „deşi fierul este unul dintre cele mai abundente metale de pe pământ, cu toate acestea carenţa de fier este cea mai comună din lume”.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 30% din populaţia globală are anemie din cauza carenţei de fier. Fierul este conţinut într-o varietate de alimente, însă acesta nu se absoarbe la nivel intestinal decât dacă îi este schimbată valenţa în stomac în prezenţa vitaminei C.
De exemplu, consumă roşii la salata de spanac sau pune capşune într-un shake de verdeţuri, pentru a mări absorbţia.
Cele mai cunoscute surse alimentare de fier sunt: carnea şi ficatul, însă există şi numeroase alimente vegetale precum condimentele (pătrunjelul, piperul negru, cimbrul şi scorţişoara), păstăile (lintea, fasolea, mazărea), seminţele de cereale, oleaginoasele.
Spre exemplu, o jumătate de cană de năut fiert are 2,4 mg de fier, la fel şi jumătate de cană de prune; o jumătate de cană de stafide, 1,6 mg de fier, iar două linguri de seminţe de floarea-soarelui, 1,2 mg.
Fierul este absorbit mai eficient în perioadele de creştere sau în cazul sarcinii, iar femeile au nevoie de o cantitate mai mare pentru că în perioada menstruaţiei pierd sânge. Tocmai de aceea, cele cu vârste între 19 şi 50 de ani au nevoie de o cantitate de 18 mg de fier în fiecare zi, în timp ce pentru bărbaţii de aceeaşi vârstă sunt suficiente 8 mg. După cincizeci de ani, doza alimentară recomandată scade la 8 mg pe zi.
Şi tot în „Ghidul de alimentaţie vegetală“, autoarea subliniază faptul că „cel mai important factor legat de nivelul de fier la persoanele care au în principal alimentaţie vegetală este că nu există mare diferenţă în incidenţa anemiei cauzate de carenţa de fier la vegetarieni şi omnivori.“
Fragment din articolul ”Carența de fier afectează tiroida, ficatul și inima”
apărut în revista AVANTAJE
Leave a Reply