„Cea mai bună cale de a ajuta omenirea este prin perfecționarea ta.”

Despre fascinanta poveste de viață și creația literară a lui Joseph Campbell, specialist în mitologie comparată

  • Ghidându-se după acest dicton al zeității hinduse Krishna, autorul și profesorul american a dăruit umanității o operă inestimabilă de cercetare mitologică, printre care seria de 4 volume intitulată „Măștile Zeului”

În Mitologia primitivă, primul volum din monumentala colecție „Măștile Zeului“, Joseph Campbell pornește într-o călătorie palpitantă spre izvoarele nașterii miturilor. Publicat în această lună la Editura Trei, volumul „Mitologia primitivă” deschide cititorilor o lume plină de povești și simboluri și reprezintă, totodată, împlinirea unui destin care a stat sub semnul introspecției și al pasiunii, împlinire manifestată în fiecare dintre scrierile sale. Condus de îndemnul pe care îl recomanda tuturor: „Urmați-vă fericirea”, Joseph Campbell a descoperit încă din copilărie ce îl face fericit. Și și-a urmat, uneori cu dificultate în fața provocărilor și responsabilităților vieții de adult, căutările personale și dorința de a contribui la înțelegerea umanității și a ceea ce ne definește în însăși esența noastră.

Unul dintre mai recunoscuți specialiști ai mitologiei comparate, Joseph Campbell s-a născut la New York City în 1904 și a fost primul copil al unui cuplu romano-catolic. Cel care avea să devină nu doar autor, ci și profesor în acest domeniu relata că momentul care i-a determinat parcursul vieții și studiului a avut loc pe când avea 7 ani. Atunci când tatăl său i-a dus pe el și pe fratele său mai mic, Charlie, să vadă spectacolul lui Buffalo Bill „Wild West”. Seara a fost un punct culminant în viața micului Joe; pentru că, deși cowboy-ii erau în mod clar vedetele spectacolului, el „a devenit atras imediat și apoi fascinat și obsedat de figura unui indian american gol, cu urechea lipită de pământ, cu un arc și o săgeată în mână și cu o privire înțeleaptă și pătrunzătoare“, după cum nota el ulterior, citat de fundația care îi poartă numele. Astfel, el a devenit absorbit de cultura nativilor americani, iar viziunea sa asupra lumii a fost, probabil, modelată de două perspective mitologice, potrivit „Joseph Campbell Foundation”. Pe de o parte era cufundat în ritualurile, simbolurile și bogatele tradiții ale moștenirii sale catolic irlandeze; pe de altă parte, era obsedat de experiența directă a oamenilor primitivi sau “primordiali”, cum i-a numit mai târziu.

Până la vârsta de zece ani, Joe a citit toate cărțile despre indienii americani din secțiunea pentru copii a bibliotecii locale și a fost admis în categoria secțiunii adulților, de  unde a împrumutat și citit toate volumele seriei de rapoarte ale Biroului de Etnologie Americană. În paralel, a frecventat Muzeul American de Istorie Naturală, unde a devenit fascinat de totemuri și măști, începând astfel explorarea pe viață a unei vaste colecții. Anii de liceu la Canterbury, o școală rezidențială catolică din New Milford, Connecticut, au fost bogați și plini de satisfacții, deși au fost marcați și de o tragedie majoră: în 1919, casa Campbell a fost mistuită de un incendiu care a ucis-o pe bunica sa și a distrus toate bunurile familiei. Și-a continuat studiile la Dartmouth College, dar dezamăgit de lipsa de rigoare academică s-a transferat la Universitatea Columbia, unde a excelat. în timp ce se specializa în literatură medievală, a cântat într-o formație de jazz și a devenit un sportiv de performanță. După ce a obținut o diplomă de licență la Columbia și una masterală pentru lucrarea sa în domeniul studiilor arturiene, el a primit o bursă pentru a-și continua studiile la Universitatea din Paris. Ulterior a călătorit în Germania pentru a-și relua studiile la Universitatea din München. În această perioadă, în Europa, Joseph a fost expus pentru prima dată maeștrilor moderniști – Antoine Bourdelle, Pablo Picasso și Paul Klee, James Joyce și Thomas Mann, Sigmund Freud și Carl Jung – a căror artă și intuiție aveau să-i influențeze foarte mult propria sa operă. Aceste întâlniri îl vor conduce în cele din urmă la teoria conform căreia toate miturile sunt produse creative ale psihicului uman, că artiștii sunt creatorii de mituri ai unei culturi și că mitologiile sunt manifestări creative ale nevoii universale a omenirii de a explica realitățile psihologice, sociale, cosmologice și spirituale.

Când s-a întors din Europa, la sfârșitul lunii august 1929, se afla la o răscruce de drumuri, neputându-se decide ce să facă cu viața sa. Odată cu declanșarea Marii Crize economice, s-a trezit fără nicio speranță de a obține un loc de muncă în învățământ; așa că și-a petrecut cea mai mare parte a următorilor doi ani reconectându-se cu familia sa, citind, reînnoind vechile cunoștințe și scriind însemnări în jurnalul său. Aici nota: „Încep să cred că am un geniu pentru a lucra ca un animal de povară pe subiecte total irelevante… Sunt cuprins de un sentiment chinuitor de a nu fi ajuns niciodată nicăieri – dar când mă așez și încerc să descopăr unde vreau să ajung, nu știu ce să fac.”  Însă tocmai acest exercițiu de introspecție și scriitură i-a amintit de pasiunea sa din copilărie: „Mi-am dat brusc seama că toată emoția mea legată de oamenii primordiali și de indienii americani ar putea fi ușor încorporată într-o carieră literară… Dacă vreau să-mi justific existența și continui să fiu obsedat de ideea că trebuie să fac ceva pentru umanitate și dacă voi reuși vreodată să ajung la o viziune inteligentă asupra lucrurilor, atunci o critică inteligentă a valorilor contemporane ar trebui să fie utilă lumii. Acest lucru mă întoarce din nou la dictonul lui Krishna: <Cea mai bună cale de a ajuta omenirea este prin perfecționarea ta>.” Ceea ce a și făcut, prin studiu. Iar după finalizarea seriei Măștile Zeului, Campbell a descoperit că lucrarea lui afirmă „unitatea rasei umane, nu numai în biologia sa, ci și în istoria ei spirituală”. El a asemănat această unitate cu o simfonie în care diferite părți creează o „mișcare amplă”.

Pasiunea sa continuă și astăzi să inspire oamenii, cu precădere prin conținutul său. Vasta lucrare a scriitorului american, publicată între 1959 și 1968, „Măștile Zeului” cuprinde mitologia din întreaga lume, din antichitate și până în zilele noastre. Inclusă în colecția „Misterele inconștientului colectiv”, ediția de astăzi a volumului I publicată la Editura Trei,  Mitologia primitivă a fost lansată inițial în 1959. Dar reprezintă o moștenire în permanentă evoluție. Ea a fost completată cu descoperirile științifice din ultimii 60 de ani, iar munca de actualizare și integrare a acestor noutăți a fost realizată prin colaborarea Fundației Joseph Campbell cu oameni de știință și academicieni pentru a aduce la zi informațiile antropologice și paleontologice explorate de Campbell. Informațiile din acest prim volum, în acord cu evoluția tehnologiei și perspectivele secolului XXI au fost completate de antropologii Sydney Yeager și Andrew Gurevich. Mai multe despre viața și opera celebrului specialist în mitologie, cei interesați pot afla site-ul Joseph Campbell Foundation.

La Editura Trei a mai apărut Puterea mitului (în dialog cu Bill Moyers), carte care poate fi achiziționată atât în format tipărit, cât și sub formă de ebook.

Recenzie realizată de Adela Marinescu, Fabrica de PR