Adolescentele, chiar și cele cu adevărat mature și serioase, fac uneori lucruri stupide. Iar șansa ca adolescenta ta să facă ceva stupid crește atunci când e cu prietenele ei.
Probabil că bănuiai în ce măsură — poate chiar îți amintești cum și rațiunea ta se evapora în preajma prietenilor tăi adolescenți — iar psihologii Margo Gardner și Laurence Steinberg (expert proeminent în tot ce ține de adolescență) au găsit un mod ingenios de a demonstra acest fenomen într‑un laborator de cercetare. Ei au comparat cum adolescenții (de la treisprezece la șaisprezece ani), tinerii adulți (de la optsprezece la douăzeci și doi de ani) și adulții „mari“, având peste douăzeci și patru de ani, au jucat un joc video care oferea puncte pentru șofatul periculos și tăia puncte pentru precauția exagerată sau coliziuni. Toți participanții la experiment au jucat jocul într‑una din cele două situații: unii au jucat singuri, în vreme ce alții au jucat de față cu persoane de vârsta lor.
Studiul a arătat că, la toate grupele de vârstă, subiecții și‑au asumat același număr de riscuri când au jucat singuri. Iată unde lucrurile au devenit interesante. Atunci când au jucat cu public de vârsta lor, adulții mai mari au jucat exact la fel ca atunci când erau singuri, tinerii adulți au devenit un pic mai imprudenți atunci când și alții erau de față, iar adolescenții au fost de două ori mai imprudenți atunci când erau priviți de cei de vârsta lor. Concluzia? Comparativ cu adulții, este foarte probabil ca adolescenții să renunțe la orice precauție atunci când sunt cu prietenii lor.
Fragment din noul volum apărut în Psihologie Practică pentru Părinți – Căile întortocheate ale adolescenței de Lisa Damour
În termeni tehnici, odată cu sosirea pubertății, rețeaua cerebrală socioemoțională poate întrece prompt sistemul rațional‑cognitiv de control. La nivel neurologic, adolescentele, mai mult decât adulții sau copiii, percep acceptarea socială ca extrem de satisfăcătoare. Situațiile cu mare încărcătură emoțională și cu recompense sociale — ca atunci când o colegă populară vine cu ideea că ar fi amuzant să fumeze iarbă — le pot face pe adolescente să pună deoparte rațiunea lor sănătoasă și să lase impulsurile să preia controlul. După cum spune Laurence Steinberg: „Atunci, în adolescență, s‑ar putea să fie nu doar mai vesel, dar şi mai riscant“. Dacă este ceva ce‑i ține pe părinții de adolescente treji în miez de noapte, acelea sunt grijile legate de siguranță. Dar în încercarea de a‑și păzi fetele, unii părinți merg la extreme care nu țin cont de importanța de a fi cool în ochii celor din gașcă și ar putea pune fetele într‑un pericol și mai mare. La o extremă îi găsim pe părinții care cred că își pot ține fiica în siguranță speriind‑o cu amenințarea unor pedepse groaznice. În vreme ce părinții s‑ar putea să se simtă mai bine dacă‑i spun fiicei că o vor trimite la școala militară dacă se gândește fie și numai să pună gura pe bere, astfel de amenințări pot avea efect de bumerang atunci când adolescente cuminți se trezesc în situații neplăcute. Adolescentele au planuri de weekend flexibile și o fată care iese sâmbătă seara crezând că merge la o petrecere supravegheată s‑ar putea trezi la una riscantă. Dacă petrecerea scapă de sub control, sau dacă fata are presimțiri rele, va trebui să decidă care dintre următoarele două opțiuni reprezintă o amenințare mai mare: să stea la petrecere și să vadă până unde se va ajunge sau să‑și cheme părinții să vină să o ia. Ce fată ar alege să se umilească în fața găștii invitând un părinte furios să o salveze de la petrecere? Desigur, niciunul dintre noi nu ar vrea ca fiica noastră să decidă că e mai bine să stea la petrecere decât să ne ceară ajutorul.
La cealaltă extremă îi găsim pe părinții care au ca obiectiv să‑și țină fiicele în siguranță devenind cei mai buni prieteni și poate chiar oferind alcool minorelor la petrecerile de acasă. Deși nu sunt de acord nici cu această alternativă parentală, înțeleg ce anume o provoacă în general. Părinții petrecăreți se gândesc că dacă fiica lor are de gând să facă chestii riscante cu prietenele ei, va fi mai în siguranță dacă ea și prietenele ei vor face acele chestii riscante chiar sub nasul lor. Dar părinții petrecăreți o privează pe fiică de una dintre cele mai bune protecții pe care le are: posibilitatea de a da vina pe ei pentru buna ei purtare.
Cred că fetele aflate în cea mai mare siguranță sunt cele care pot indica „regulile absurde“ ale părinților lor pentru a evita un comportament riscant. Dacă o prietenă îi oferă marijuana, o fată ar trebui să poată să spună: „Aș vrea să fumez cu tine, dar maică‑mea are un nas de ogar. Dacă mă miroase că am fumat iarbă când ajung acasă, mă internează direct la dezintoxicare“…
Leave a Reply