Efectul Mozart pe dos sau cum muzica de fundal îți slăbește memoria.

   

Despre meloterapie, despre acordurile lui Mozart care îi deșteaptă pe cei mici, despre efectul tonifiant și antidepresiv al muzicii ați auzit fără îndoială.

Ei bine, un psiholog galez vine să ne strice puțin socotelile și spune că dacă începem o sarcină intelectuală, mai bine închidem radioul, ne dăm jos căștile sau ieșim de pe Youtube. Chiar dacă îți place la nebunia muzica ce răsună în background, asta nu ajută cu nimic. Ba, din contră!

 

  

   

Nick Perham, de la Universitatea din Cardiff, a comparat memoria de scurtă durată (reținerea a 8 consoane în ordinea prezentării lor) pe cinci tipuri de fundal sonor: liniștit, muzică preferată (Rihanna, Stranglers, Arcade Fire), muzică antipatizată (Death Angel), sunete schimbătoare sau sunete repetitive.

  

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=uAwfnkO-PhA&a=GxdCwVVULXcv6uSG2UQRLJFs-d4UJmvH]

   

Mai e cazul să spun că cele mai bune performanțe au fost obținute pe fundalul tăcut sau pe cel cu sunete repetitive? Dar ce spuneți de faptul că memoria a fost afectată la fel de rău și de muzica preferată, și de cea antipatizată? Și acum explicația galezului:

”Performanța mai proastă pe fundalul muzical sau al sunetelor schimbătoare vine din variațiile acustice existente în acele medii. Ceea ce împiedică buna memorare, prin repetiție, a ordinii anumitor itemi”

Și calculele mintale sunt, de asemenea, afectate, pentru că presupun o memorie de scurtă durată a unor informații anume ordonate. Sfatul cognitivistului britanic pentru cei care nu vor să-și slăbească abilitățile cognitive când își fac temele, învață, fac calcule contabile etc.: lucrează în liniște și ascultă, eventual, ce-ți place înainte de-a te pune pe treabă.

  

Sursă: EurekAlert!