In volumul său “Războiul care a pus capăt păcii”, pe care il lansăm pe 16 septembrie inaugurând colecţia de #istorie a editurii TREI, MacMillan construieşte o imagine extrem de interesantă şi vivace ale jucătorilor din arena politică şi istorică a vremurilor.

Despre Romania pre-război, autoarea spune:

În România, unde, potrivit mitului naţional, locuitorii ţării erau un popor latin, descendent al legiunilor romane, Bucureştiul aspira să fie Parisul Balcanilor. Clasele superioare, care vorbeau franceza şi purtau cele mai noi articole de îmbrăcăminte franţuzeşti, erau admiratoare înfocate ale „Parisului de noapte“, după cum a spus un ager jurnalist rus. Leon Troţki, exilat din Rusia din cauza activităţilor sale revoluţionare, a stat la Bucureşti în calitate de corespondent, semnând cu pseudonim, pentru un important ziar din Kiev. Femei elegante şi ofiţeri de armată extraordinar de bine îmbrăcaţi se plimbau agale pe bulevardele Bucureştiului, scria el, iar la intersecţii, erau amenajate pissoir‑uri, exact ca la Paris. Însă diferenţele erau mult mai mari decât asemănările.

 Desigur, şi cele două mari puteri europene, Germania şi Franţa, fac obiectul unei radiografii savuroase şi elocvente:

Germania: In 1896, un pamflet de foarte mare success, „Made in Germany“, compus de jurnalistul E.E. Williams a infăţişat o imagine de rău augur: „Un uriaş stat commercial se ridică pentru a ne ameninţa prosperitatea şi a‑şi disputa cu noi comerţul mondial.“2 Aruncaţi o privire in propriile voastre cămine, i‑a indemnat el pe cititorii săi. „Jucăriile, păpuşile şi cărţile de poveşti pe care copiii voştri le strică in odăile lor sunt toate fabricate in Germania; mai mult chiar, hartia pe care este scris ziarul vostru (patriotic) preferat tot de acolo provine, fie că vă place, fie că nu.“ Cea mai mare parte a mobilierului şi decoraţiunilor, de la porţelanuri, pană la vătraiul pentru foc, este probabil fabricată in Germania. Iar lucrurile nu se opresc aici: „La miezul nopţii, soţia dumneavoastră se intoarce de la operă, unde a văzut o producţie germană, care a fost interpretată de cantăreţi, un dirijor şi muzicieni aduşi din Germania, cu ajutorul unor instrumente şi partituri, produse in Germania.”

 

Franţa: Din păcate, civilizaţia franceză era răscoaptă, a spus Alfred Kerr, intelectual german de seamă, unui jurnalist de la Le Figaro,inainte de război. „Un popor ai cărui bărbaţi nu‑şi doresc să fie soldaţi şi ale căror femei refuză să facă copii este un popor inţepenit; este sortit să fie controlat de o rasă mai tanără şi mai proaspătă. Gandiţi‑vă la Grecia şi la Imperiul Roman! Este o lege a istoriei ca societăţile mai bătrane să cedeze locul lor celor tinere, aceasta fiind condiţia regenerării perpetue a omenirii. Mai tarziu va veni şi randul nostru, şi această regulă feroce ne va afecta şi pe noi; atunci va incepe domnia asiaticilor, poate a negrilor, cine ştie?“

Margaret MacMillan este istoric, profesor de istorie internațională la Oxford University, unde este director (Warden) al St Antony’s College. A fost rector al Trinity College și profesor de istorie la University of Toronto, iar anterior la Ryerson University. Eminent expert în istorie și relații internaționale, MacMillan este și un frecvent comentator în mass-media.
MacMillan este, de asemenea, Fellow la Royal Society of Literature și Senior Fellow la Massey College, University of Toronto, Honorary Fellow la Trinity College, University of Toronto și St Hilda’s College, Oxford University, și membru în comitetele de conducere ale Mosaic Institute și Reuters Institute for the Study of Journalism, precum și în comitetul editorial al International History and First World War Studies. De asemenea, este membru în Advisory Board Institute for Historical Justice and Reconciliation și este membru în consiliul de administrație al Rhodes Trust.

Este autoarea lucrărilor Women of the Raj (1988, 2007); Paris 1919: Six Months that Changed the World (2001) pentru care a fost distinsă cu Samuel Johnson Prize; Nixon in China: Six Days that Changed the World; The Uses and Abuses of History (2008); și Extraordinary Canadians: Stephen Leacock (2009). Cea mai recentă carte a sa este The War that Ended Peacii (Războiul care a pus capăt păcii).

MacMillan mai deține titluri onorifice acordate de University of King’s College, Royal Military College, University of Western Ontario, Ryerson University, Toronto și Huron University College din cadrul University of Western Ontario. In 2006, MacMillan a fost învestită cu titlul de Ofițer al Ordinului Canadei (Officer of the Order of Canada).

 

Dacă eşti pasionat de istorie, politică sau pur şi simplu dezbateri inteligente despre sensul lumii in care trăim, te aşteptam miercuri la un dialog pe tema Primului Război Mondial între Margaret MacMillan şi Lucian Boia,  de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.Evenimentul marchează şi apariţia noii colecţii de Istorie a Editurii Trei, coordonată de Livia Szasz. Dezbaterea dintre cei doi istorici va fi moderată de Cătălin Ştefănescu.

Banner lansare MM_700x330px