Faptul de a observa atent atitudinile zilnice care ni se par înţelepte este un bun izvor de învăţătură.

Iată o astfel de lecţie de înţelepciune: acum câţiva ani, am fost solicitat de o agenţie de comunicare medicală să redactez de urgenţă o lucrare voluminoasă despre maladiile depresive. Era într‑o joi și trebuia să le‑o predau luni: asta însemna să petrec un întreg sfârșit de săptămână lucrând zi și noapte. Bineînţeles, date fiind urgenţa și volumul muncii, era foarte bine plătită. După o mulţime de ezitări, m‑am hotărât să spun nu: sfârșitul de săptămână era deja foarte încărcat de evenimente familiale și, în același timp, mi se părea dureros (pentru apropiaţii mei și pentru mine) și complicat să anulez totul.

SeninatateaAtunci i‑am propus lucrarea unui prieten de la Centrul spitalicesc Sainte‑Anne, spunându‑i că oferta financiară este interesantă. M‑a ascultat politicos, apoi, de îndată ce a luat cunoștinţă de termenul foarte scurt, nu a ezitat nicio clipă: răspunsul a fost nu. Și chiar a adăugat cu un zâmbet: „Eu aș fi mai curând gata să plătesc această sumă numai să nu fac această treabă în asemenea condiţii!“

Fragment din:

Până la urmă, am putut găsi printre confraţii noștri un tânăr celibatar care avea timp și energie și care nu pedepsea pe nimeni stricându‑și sfârșitul de săptămână cu două nopţi albe îmbibate de cafeină. Dar înţelepciunea primului meu confrate m‑a făcut să reflectez multă vreme după aceea: fără să ezite, el preferase pentru sfârșitul de săptămână să se îmbogăţească de pe urma fericirii, nu a banilor.