Traducătoarea Mariana Mangiulea Jatop a câștigat Premiul literar „Peroto” 2026, una dintre cele mai importante distincții literare din Bulgaria, la categoria Traducere din limba bulgară într-o limbă străină. Premiul îi recompensează contribuția la promovarea literaturii bulgare în România, prin traducerea unor opere semnate de autori contemporani de prim rang.

Câștigătorii celei de-a 12-a ediții a Premiilor „Peroto” au fost anunțați în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate în seara zilei de 2 noiembrie 2026, la Palatul Național al Culturii din Sofia. La categoria Traducere din limba bulgară într-o limbă străină, Mariana Mangiulea Jatop s-a aflat pe lista celor trei finaliști, alături de Izidora Angel, nominalizată pentru traducerea în limba engleză a romanului „Cea care rămâne”, de Rene Carabaș, și Milena Mitkova-Minceva, nominalizată pentru traducerea în portugheza braziliană a romanelor „Refugiul timpului”, de Gheorghi Gospodinov, și „Baladă pentru Georg Henig”, de Victor Paskov.

Juriul a decis să îi acorde premiul Marianei Mangiulea Jatop pentru traducerea în limba română a patru opere importante ale literaturii bulgare contemporane: „Vulcan”, de Elena Alexieva, „Născute din vinovăție”, de Ioanna Elmy, „Grădinarul și moartea”, de Gheorghi Gospodinov, și „Vânătorul de fluturi din Ada Kaleh”, de Kostadin Kostadinov și Milena Mitkova-Minceva.

În argumentația sa, juriul a evidențiat „valoarea remarcabilă a traducerilor, volumul mare de muncă, acuratețea culturală și stilistică prin care a transpus în limba română proza unora dintre cei mai citiți autori bulgari ai momentului”.

Distincția i-a fost înmânată de Milena Dimitrova, secretar al președintelui Bulgariei pentru probleme de cultură, educație și bulgarii din străinătate. În absența laureatei, care nu a putut participa la ceremonie, premiul a fost primit în numele său de scriitorul Kostadin Kostadinov.

Cu emoție și bucurie, Mariana Mangiulea Jatop a primit vestea acordării premiului, pe care îl consideră o recunoaștere a unei munci îndelungate, desfășurate cu pasiune și meticulozitate. Traducătoarea a subliniat, cu acest prilej, importanța recunoașterii rolului traducătorului literar, adesea perceput drept un personaj secundar, deși munca sa face posibil accesul cititorilor la operele literaturii universale în propria limbă.

„Traducerea literară o privesc deopotrivă ca artă, creație, inspirație, și ca meșteșug. Mă consider un partener silențios al autorului, aflat într-un dialog continuu cu textul originalului, cu care interacționez și pe care îl interpretez, căutând să înțeleg sensurile, conotațiile, spiritul întregii cărți”, a mărturisit laureata.

Cu o carieră universitară dedicată predării limbii, contactelor lingvistice și culturale româno-bulgare și istoriei Bulgariei, Mariana Mangiulea Jatop traduce de aproximativ 15 ani opere ale scriitorilor bulgari contemporani pentru publicul român. Ea consideră această activitate o misiune culturală, aceea de a construi punți între România și Bulgaria și de a apropia cititorii celor două țări.

Laureata a ținut să împartă meritul acestei recunoașteri cu autorii ale căror opere le-a tradus, cu editurile Trei, Polirom, Eikon și Humanitas și cu redactorii implicați în publicarea volumelor, dar și cu programele de cooperare culturală naționale, bilaterale și europene, precum Traduki. Nu în ultimul rând, a amintit rolul cititorilor români interesați de literatura bulgară contemporană.

Înființat în 2015 și organizat prin Centrul Național al Cărții din Bulgaria, Premiul „Peroto” („Pana”, în limba română) este una dintre distincțiile importante ale vieții literare bulgare. Premiile sunt acordate anual în șase categorii: proză, poezie, literatură pentru copii, debut, traducere din limba bulgară într-o limbă străină și contribuție de ansamblu la literatura bulgară. Ceremonia are loc la Clubul Literar „Peroto”, găzduit de Palatul Național al Culturii din Sofia.

Prin această distincție, Mariana Mangiulea Jatop primește o recunoaștere importantă pentru activitatea sa de traducătoare și pentru contribuția la vizibilitatea literaturii bulgare în spațiul cultural românesc.

Mariana Mangiulea Jatop

„Cu deosebită bucurie și emoție am primit vestea că sunt laureată a acestui premiu prestigios. Este o recunoaștere a muncii mele asidue, meticuloase, făcută cu pasiune și, sper, talent.

Traducătorul literar este deseori privit ca un personaj secundar, deși fără munca acestuia generații întregi nu s-ar fi putut bucura în propria limbă de capodoperele literaturii universale, de exemplu. Criticii literari în comentariile lor despre diferiți scriitori străini se rezumă doar la menționarea numelui traducătorului, în cel mai bun caz, iar cititorii interesați de cartea unui anumit autor străin, în marea lor majoritate, nu acordă atenție celui care a tradus-o, chiar dacă numele acestuia e trecut vizibil și pe copertă. Cu atât mai mult mi se pare meritorie decizia celor care sponsorizează The International Booker Prize de a împărți premiul în mod egal între scriitorul străin și traducătorul său în limba engleză, ca un semn al recunoașterii, în egală măsură, a rolului și a valorii actului de traducere, alături de cel al creației scriitoricești.

Din păcate astăzi statutul, oarecum precar al traducătorului, este amenințat și de impactul inteligenței artificiale. Și totuși, mărturisesc că IA nu mă sperie, pentru mine rămâne doar o unealtă. Traducerea literară o privesc deopotrivă ca artă, creație, inspirație, și ca meșteșug. Mă consider un partener silențios al autorului, aflat într-un dialog continuu cu textul originalului, cu care interacționez și pe care îl interpretez, căutând să înțeleg sensurile, conotațiile, spiritul întregii cărți. De cunoștințele mele, de cultura, talentul, ingeniozitatea mea depinde realizarea unei traduceri reușite, pentru ca cititorul din limba-țintă nici măcar să nu simtă că e vorba despre o traducere și lectura să curgă lin.

Am primit premiul și cu un sentiment de satisfacție. Cariera mea de universitar a fost dedicată predării limbii, contactelor lingvistice și culturale româno-bulgare, istoriei bulgare, iar de 15 ani încoace traduc pentru cititorii români opere ale scriitorilor bulgari contemporani. Simt că îndeplinesc o misiune nobilă și frumoasă – aceea de a crea punți între România și Bulgaria, între cele două culturi. Sunt mândră de aceste două culturi bogate, de ce au oferit și continuă să ofere umanității.

Se cuvine, totuși, să recunosc că acest premiu nu mi-ar fi revenit dacă nu ar fi existat Gheorghi Gospodinov, Elena Alexieva, Ioanna Elmy, Kostadin Kostadinov, Ivan Stankov, Emil Andreev, dacă nu ar fi existat decizii inspirate și curajoase ale editurilor Trei, Polirom, Eikon, Humanitas și redactorii lor profesioniști, dacă nu ar fi existat programe culturale naționale, bilaterale sau o rețea europeană de cooperare literară și culturală, cum este Traduki, dacă nu ar fi existat cititori români interesați de literatura bulgară contemporană.

Să ne urăm La cât mai multe traduceri, lecturi, punți între România și Bulgaria!”