Newton voia să dezlege misterele alchimiei. Alchimia era parțial magie, parțial religie și parțial știință. Lucrând în secret, alchimiștii căutau Piatra Filosofală, despre care se spunea că transformă orice metal în aur, și Elixirul Vieții, care dăruia nemurire.
Newton a dedicat studiului alchimiei mai mult timp și energie decât pentru știința obișnuită. Servitorul lui povestea că Newton lucra deseori toată noaptea în laboratorul lui personal de la Cambridge, aplecat deasupra unui foc puternic, făcând experimente misterioase.
Acest lucru poate părea bizar și inexplicabil. Ce treabă avea un savant cu ritualuri secrete și vrăji? De fapt, nu e prea greu de ghicit de ce îl atrăgea alchimia. Nu suporta să-i fie criticată munca în public. Alchimia îi oferea pretextul perfect ca să-și țină munca secretă. Alchimiștii se considerau deosebiți, mult mai înțelepți decât oamenii de rând. Lui Newton îi făcea plăcere să se considere parte a unui grup atât de elitist.
Dar interesul lui Newton nu se limita doar la asta. Pe vremea lui, știința se afla încă la început. Nu era întotdeauna posibil să se facă distincția dintre mituri și adevăruri științifice. Alchimiștii credeau că pot transforma alte metale în aur deoarece credeau că totul e alcătuit din particule minuscule care pot fi separate și recombinate pentru a face altceva.
Întrebările pe care și le puneau alchimiștii nu erau stupide. O parte dintre cunoștințele lor aveau să ducă la nașterea chimiei moderne și la ceea ce știu azi despre combinarea atomilor pentru a forma molecule.
Cu toate acestea, era Epoca Luminilor. Gânditorii serioși întorceau spatele ideii de cunoaștere specială, secretă, la care au acces doar câțiva aleși. După moartea lui Newton, Societatea Regală a descoperit că acesta scrisese peste un milion de cuvinte pe tema alchimiei. Membrii societății au fost așa de rușinați de această descoperire, încât au desemnat lucrările „nedemne de tipar“. Scrierile lui Newton despre alchimie au fost publicate abia în 2004.
Fragment din Cine a fost Isaac Newton?, de Janet B. Pascal
Leave a Reply