Oricine ştie ce este o povestire ştiinţifico-fantastică, dar probabil nu ştiai că şi în Grecia antică circulau poveşti ştiinţifico-fantastice, dar mult mai fantastice decât ale noastre. Diferenţa este că locuitorii ei nu-şi considerau poveştile ştiinţifico-fantastice ca fiind fantezii utopice; grecii credeau că poveştile relatau evenimente reale, care se petrecuseră cu adevărat.

Şi mai există o deosebire. Poveştile noastre ştiinţifico-fantastice – cum ar fi aventurile “Navei spaţiale Enterprise” – au loc în viitor, în vreme ce grecii antici se întorceau într-un trecut obscur, depărtat, cu milenii întregi înaintea vremurilor lor.

Imaginează-ţi doar că insula Creta este patrulată permanent de un paznic de metal (foto), care posedă capacitatea fenomenală de a monitoriza toate corăbiile care se îndreaptă către insulă şi de a le spulbera de pe suprafaţa mării. Însă, acest robot paznic are un punct slab: dacă i se desface un anumit şurub din corpul său metalic, sângele gros i se scurge, astfel încât este imobilizat. În mod evident, numai cei care l-au construit şi urmaşii lor cunosc situarea precisă a acestui punct vital.

Această poveste exista deja în urmă cu circa 2 500 de ani şi grecii erau convinşi că spunea adevărul despre evenimente petrecute cu mult înaintea timpului lor. Robotul care patrula insula Creta se numea Talos şi inginerii care cunoşteau poziţia precisă a locului pe unde trebuia scos lichidul hidraulic, astfel încât monstrul să fie inactivat, erau numiţi “zei”.

Fragment din:

Această Grecie antică este inundată pur şi simplu de poveşti incredibile. În Argonautica, o poveste veche de mii de ani, ale cărei origini sunt ascunse în negura timpului, apar aşa-numiţii “centauri”. Ce anume ar trebui să fie aceştia? “Centaurul” este un hibrid, cu trunchiul şi capul de bărbat, dar cu restul corpului de cal. În esenţă, o absurditate care ar trebui să constituie o născocire a imaginaţiei. Însă hibrizii au existat, în Antichitate, şi în alte locuri. Istoricul şi părintele bisericii Eusebius (m. 339 d.Hr.), care a intrat şi în istoria ecleziastică în calitate de episcop de Cezareea şi de cronicar creştin, a scris despre hibrizi în volumul V al operelor sale. “Zeii”, relatează Eusebius, “au creat diverse fiinţe hibride”. (…)

Oare poveştile greceşti sunt cu mult mai vechi decât este pregătită cercetarea să recunoască? Ar fi posibil ca acestea – sau cel puţin unele dintre ele – să nu fie nici pe departe invenţii de domeniul “ştiinţifico-fantasticului”, ci să reprezinte o realitate a trecutului?

Cartea pe care o ţii în mână nu este o carte de istorie despre Grecia antică, ci o carte despre poveştile ei. Grecia din perioada Antichităţii abundă de povestiri extraordinare.

    

  • Oare rătăcirile lui Odiseu chiar s-au întâmplat?
  • Ce se petrecea la Delphi? Chiar a existat acolo o profetesă tenebroasă, care prorocea toate evenimentele politice majore?
  • Descrierile atât de elocvente ale Troiei se bazează oare pe adevăruri?
  • Şi cum rămâne cu Atlantida? Toate informaţiile pe care le avem referitoare la Atlantida, la care fac referire toţi autorii care au abordat acest subiect, provin din Grecia.
  • Şi cine erau argonauţii, care şi-au pus în minte să fure Lâna de Aur?

Grecia merită să fie explorată. Te invit să pornim împreună într-o aventură specială.