Bombyx fu legat, pus pe farfurie și despicat.

— Bună.

Strike tresări și ridică privirea. Robin stătea în faţa lui, în haina ei de ploaie, roz la faţă, cu părul lung și desfăcut roșcat‑auriu, ciufulit și poleit de lumina soarelui de dimineaţă care intra pe fereastră. Abia atunci, lui Strike Robin i se păru foarte frumoasă.

— Mai vrei un ceai?

— Ar fi excelent, mersi, spuse el fără să‑și ridice ochii din manuscris. Lasă‑mi cinci minute, vreau să termin asta…

Și cu senzaţia că plonjează iar într‑o apă contaminată, se scufundă la loc în lumea grotescă a lui Bombyx Mori.

„O poveste despre ranchiună şi crimă

într-o lume literară toxică.

Pur şi simplu, nu te poţi opri din citit.”

— Sunday Times

Viermele de mataseÎn timp ce se holba prin fereastra castelului, pironit de priveliștea oribilă a lui Phallus Impudicus și a cadavrului, Bombyx se trezi capturat fără menajamente de o mulţime de creaturi cu glugă, târât în interiorul castelului și dezbrăcat complet în faţa lui Phallus Impudicus. La acest moment, burta lui Bombyx era enormă, iar el părea gata să nască. Phallus Impudicus le dădu ordine rău prevestitoare creaturilor lui, care îl lăsară pe Bombyx convins că avea să fie oaspetele de onoare la un festin. Când Bombyx ajunse în sală, descoperi că nu avea loc. Ceilalţi oaspeţi se ridicară în picioare, se apropiară de el cu frânghii și îl imobilizară. Bombyx fu legat, pus pe farfurie și despicat. Masa care crescuse în el se dovedi a fi o minge de lumină supranaturală, care fu smulsă și încuiată într‑o casetă de Pahllus Impudicus. Conţinutul urciorului fumegând se dovedi a fi vitriol, pe care cei șapte atacatori îl turnară veseli peste Bombyx, care încă trăia și urla. Când, în sfârșit, acesta amuţi, ei începură să‑l mănânce.

— Fir‑ar a dracu’, spuse Strike încet.

Ridică privirea. Robin așezase lângă el un ceai proaspăt, fără ca el să observe. Stătea pe canapea, așteptând în tăcere ca el să termine.

— E totul aici, spuse Strike. Ce i s‑a întâmplat lui Quine.

E aici.

— Ce vrei să spui?

Eroul cărţii lui Quine moare exact în modul în care a murit el. Legat, cu măruntaiele scoase, cu o substanţă acidă turnată peste el. În carte îl mănâncă.

Robin îl privi fix.

— Farfuriile. Cuţitele și furculiţele…

— Exact. (…) Acum citește asta, spuse Strike, întinzându‑i paginile relevante.

Robin făcu întocmai în tăcere. După ce termină, ridică privirea spre el, cu niște ochi care păreau de două ori mai mari.

— Dumnezeule mare, spuse ea. Câţi oameni crezi că au văzut cartea asta?

— Ar putea fi foarte mulţi deja. Fisher a trimis prin e‑mail bucăţi din ea în tot orașul; între el și scrisorile avocaţilor, a devenit un bun căutat.

În timp ce vorbea, lui Strike îi trecu prin cap un gând straniu și accidental: Quine n‑ar fi putut să‑și creeze o publicitate mai bună nici dacă ar fi încercat…

Fragment din Viermele de mătase

de Robert Galbraith

 

 

Previous

De ce exhibiționiștii se lasă prinși de poliție?

Next

Lansare: Anii de ucenicie ai antropologului Vintilă Mihăilescu

6 Comments

  1. IB

    Chiar mai bun decat „Chemarea cucului” dar parca traducerea si redactarea sunt o idee mai slabe decat la primul volum din serie. Tocmai am aflat ca al TREI-lea Cormoran Strike va aparea in toamna acestui an. Vor fi sanse pentru aparitia lui la Gaudeamus 2015 sau va trebui sa avem rabdare pana in 2016?

    • Buna seara,
      Cel mai probabil, continuarea va aparea in 2016.
      Dupa cum stiti, traducerea (si redactarea de care pomeneati) iau totusi cateva luni bune.
      Multumim pt. interes.
      Victor Popescu, redactor

      • IB

        Multumesc pentru raspuns! E bine si asa, prefer o carte cu traducere si redactare de calitate uneia aparuta in graba…
        In alta ordine de idei, aseara am vazut ca mergeti mai departe si cu Lee Child, felicitari! Acum ca ati ajuns “la zi” cu aparitiile lui (“Make Me” va aparea in toamna) poate mai traduceti si titluri mai vechi din seria Jack Reacher.
        Surprize placute, la inceputul acestui an, au fost si “Irene” (aveam “Alex” dar n-o citeam sperand sa incep seria cu primul volum – Pierre Lemaitre scrie extraordinar, “La revedere acolo sus” e una dintre cele mai bune carti citite in ultimul timp) precum si “Ghici cine moare primul”. Sper sa se vanda bine si sa apara cat de curand continuarile. Plus “Sashenka”, si Simon Sebag Montefiore e unul dintre preferatii mei.
        Si voi incheia cu 3 propuneri (cred ca am mai zis si altadata despre ei): Philip Kerr, Dennis Lehane, Stuart MacBride.
        Toate cele bune!

        • Multumim tare mult pt. aprecieri si pt. propuneri. Lemaitre are intr-adevar o scriitura surprinzatoare 🙂
          Victor Popescu, redactor

        • Revin cu o lamurire primita de la departamentul de literatura: Din pacate, autorii propusi sunt in portofoliile altor edituri si nu le putem traduce cartile pana ce acele edituri nu renunta la ei.
          Victor Popescu, redactor de psihologie

  2. IB

    Chiar mai bun decat “Chemarea cucului” dar parca traducerea si redactarea sunt o idee mai slabe decat la primul volum din serie. Tocmai am aflat ca al TREI-lea Cormoran Strike va aparea in toamna acestui an. Vor fi sanse pentru aparitia lui la Gaudeamus 2015 sau va trebui sa avem rabdare pana in 2016?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén