Temele pentru acasă sunt inutile, susțin tot mai multe voci în ultima vreme. Influentul psiholog Alfie Kohn zicea recent că ”niciun studiu nu a demonstrat încă utilitatea temei pentru acasă în ciclul primar şi gimnazial, ba chiar nici în primii ani de liceu”. Într-o recentă traducere, Robert Marzano demonstrează contrariul. Eficiența e ceva mai mică, e adevărat, în primii ani de școală, dar atunci temele ajută și la crearea unor rutine de studiu, după cum arată Marzano în fragmentul următor din ”Arta și știința predării”.

Arta si stiinta predarii

Deşi tema pentru acasă este constantă pe parcursul celor douăsprezece clase, nu există un consens clar în ceea ce priveşte împactul temelor asupra reușitei școlare la clasele mai mici. În analiza sa din 1989, Cooper vorbeşte despre următoarele mărimi ale efectului — ME (p. 71):

  • Clasele 4‑6 ME = 0,15
  • Clasele 7‑9 ME = 0,31
  • Clasele 10‑12 ME = 0,64

Ceea ce reiese este că temele au mai puţin impact pentru ciclurile mai mici. În mod interesant, deşi Cooper (1989a) a descoperit un efect mic al temelor în clasele elementare, el le recomandă totuşi pentru elevii din ciclul primar:

Mai întâi, recomand ca elevii din ciclul primar să primească teme, deşi acestea nu le vor îmbunătăţi rezultatele la examene. La copiii mai mici, temele sunt menite să dezvolte bune deprinderi de studiu, să creeze o atitudine favorabilă în ceea ce priveşte şcoala şi să comunice elevilor ideea că studiul are loc şi acasă, nu numai la şcoală.

Unul dintre subiectele cele mai problematice se referă la cât de mult timp trebuie acordat temelor pentru acasă. Metaanaliza realizată de Cooper (1989a) demonstrează că beneficiile temei pentru acasă se văd atunci când acesteia i se acordă între 1 şi 2 ore pe seară. Dacă se rezervă un timp mai îndelungat, beneficiile încep să se diminueze. La rezultate similare a ajuns şi cercetarea lui Cooper, Robinson & Patall (2006). Concret, autorii relatează că cea mai mare mărime de efect este obţinută când se acordă între 7 şi 12 ore pe săptămână pentru temele de acasă. Când durata creşte, şi impactul scade.

Deşi nu există nişte repere definitive legate de timpul ce trebuie acordat temelor pentru acasă în funcţie de vârsta elevilor, cercetătorii în educaţie vin cu diverse recomandări. Bennett, Finn şi Cribb (1999) spun că timpul pentru temele pentru acasă trebuie să crească cu câte 10 minute pentru fiecare an şcolar. Ceea ce înseamnă că elevii de I‑a vor face teme pentru acasă vreme de 10 minute pe seară (incluzând aici toate materiile), cei din a II‑a vor lucra acasă pentru 20 de minute, cei de a III‑a, pentru 30 de minute şi aşa mai departe. Good şi Brophy (2003) oferă următorul sfat:

Aceleaşi recomandări pe care le facem pentru temele din clasă le vom face şi pentru temele pentru acasă, cu observaţia că aceste teme trebuie să fie realiste ca durată şi ca nivel de dificultate, ţinând cont de capacitatea elevului de a susţine o muncă independentă. Astfel, pentru copiii de clasa a IV‑a, credem că ar trebuie să se acorde pentru fiecare materie între 5 şi 10 minute, în vreme ce în cazul elevilor din ultimele clase de liceu, timpul creşte la 30‑60 de minute.

Good şi Brophy atrag atenţia asupra faptului că temele făcute seara nu trebuie să ajungă să fie copleşitoare. Or, acest fapt presupune ca profesorii să se coordoneze între ei.