O serie de crime misterioase, o epidemie de holeră care lasă în urmă zeci de mii de morți, conspirații, societăți secrete, ritualuri macabre, iubiri și asasinate, la care se adaugă o evocare istorică plină de culoare a Madridului anului 1834, toate acestea sunt parte a rețetei de succes care i-a adus romanului Bestia de Carmen Mola publicat de Editura Trei trofeul literar cel mai bine plătit din lume.

În valoare de 1 milion de euro, mai substanțial decât Nobelul pentru literatură, premiul Planeta, care se acordă manuscriselor încă nepublicate a fost înmânat autorilor Bestiei de însuși regele Felipe al VI-lea al Spaniei și de regina Letizia. Evenimentul nu a fost lipsit de surprize. Manuscrisul câștigător al celei de-a 70-a ediții a premiului Planeta a fost înscris în concurs sub pseudonimul de Sergio López. Puțini știau că Sergio López este pseudonimul lui Carmen Mola și nimeni nu bănuia că în spatele acestui nume celebru, considerat Elena Ferrante a Spaniei se ascundeau 3 bărbați, scenariști de televiziune. „Scriitoarea spaniolă Carmen Mola ne pune în fața unei răsturnări de situații mai uimitoare decât cele din thrillerele ei: ea nu există, iar cărțile sale sunt scrise de trei bărbați”, titra Daily Mail.

Traduse în 11 limbi și în curs de adaptare pentru televiziune, romanele lui Carmen Mola care o au ca protagonistă pe inspectoarea de poliție Elena Blanco se bucură de mare popularitate în toate țările vorbitoare de limbă spaniolă și nu numai. Violența și suspansul la cote extrem de ridicate, frecventele răsturnări de situație care țin cititorii cu sufletul la gură conferă specificul cărților semnate Carmen Mola. Romanul Bestia iese din aceste tipare și aduce ceva în plus, acel ceva care i-a adus 1 milion de euro.

Bestia, un roman șocant, un thriller istoric cu accente horror

Deși este un roman poate chiar mai violent decât cele din seria Elena Blanco, Bestia își surprinde cititorii prin evocarea istorică a Madridului anului 1834, măcinat de holeră și cuprins de tulburările din ajunul războaielor carliste. Înconjurat de ziduri care ar trebui să-i asigure protecția, Madridul pare un oraș care se devorează pe sine și pe toți cei care caută acolo adăpost. Epidemia de holeră lasă zeci de mii de morți în urma sa, iar populația este terorizată de amenințarea bolii și a morții. Și acesta nu este singurul motiv de spaimă. Bucăți din trupurile dezmembrate ale unor adolescente dispărute sunt descoperite pe străzile orașului. Cine sau ce le-a ucis? Imaginația madrilenilor închipuie o fiară cu colți de mistreț, cu piele de șopârlă, o Bestie, care devorează fetele în bârlogul ei. Nu trece însă mult timp, până când polițistul Donoso și jurnalistul Diego înțeleg că adevărul este mult mai dur. Crimele sunt mai degrabă înfăptuite de o minte diabolică și nu de animale, pentru că acestea nu ucid de plăcere.

Când Clara, o fetiță de 11 ani, dispare, sora ei, Lucia, pornește într-o căutare frenetică, în care e sprijinită de Donoso, Diego și de „fratele” Braulio, un fost luptător carlist. Investigațiile și dorința de supraviețuire o poartă pe Lucia din subteranele pline de dejecții ale Madridului în palatele luxoase, pe urmele unui sigiliu misterios, un inel „cu o cruce piezișă, alcătuită din două buzdugane încrucișate”. Acesta deschide porțile spre relevarea misterului crimelor care au zguduit orașul, dar totodată este și o poartă spre iad.

Bestia, un roman despre condiția femeii scris de 3 bărbați

Madridul anului 1834 nu era un loc unde viața unei femei să aibă vreo valoare, mai ales dacă face parte din straturile cele mai de jos ale societății. Lucia și sora ei, Clara, sunt fetele unei spălătorese care trăiește dincolo de zidurile Madridului, în mahalalele orașului. Tot ce pot spera femeile de această condiție socială este să devină prostituate ca să ducă o viață mai bună. Este surprinzător că cei 3 autori ai thrillerului, Agustín Martínez, Jorge Díaz și Antonio Mercero, reușesc să scrie un roman care nu doar surprinde condiția femeii, ci ia și atitudine împotriva abuzurilor – un roman scris de 3 bărbați care militează indirect pentru egalitate între sexe! Clara „a văzut încă din copilărie cum femeile sunt considerate inferioare bărbaților, la egalitate cu unele animale sau chiar sub ele. Un măgar e mai valoros pentru un țăran decât nevasta; capricioase, dependente, imprevizibile, purtătoare de tentații… Ce mai contează dacă mor?”. Autorii thrillerului creează portretele complexe ale unor femei puternice, precum sunt Clara și Ana Castelar, care face parte din rândul nobilimii. Nu mai puțin interesant este personajul Leoaica, patroană de bordel sau cel al actriței dependente de opium, Grisi. În romanul creat de cei trei scenariști spanioli, personajele feminine sunt foarte bine reprezentate și li se dedică mai mult spațiu în economia thrillerului decât celor masculine. Femeile sunt „îngeri” și „demoni”, capabile de mari sacrificii și eroism, dar și de cruzimi abominabile, în slujba unor lupte politice, iar confruntările dintre ele declanșează carnagii. Un „personaj” la fel de interesant al romanului Bestia este Madridul însuși, spațiu al distrugerii și renașterii, care își devorează locuitorii sau le insuflă puterea sa de supraviețuire, de a o lua de la capăt atunci când nu mai părea că există vreo speranță.