„Noi nu trăim niciodată în timpul prezent. Anticipăm viitorul ca pe ceva care vine prea încet, de parcă am vrea să-i grăbim cursul; sau ne reamintim trecutul, vrând parcă să-l oprim să nu treacă prea repede: atât de imprudenți suntem, încât umblăm prin timpuri care nu sunt ale noastre și nu ne gândim deloc la singurul timp care ne aparține; și suntem atât de vanitoși, încât ne gândim la timpurile care nu mai înseamnă nimic și îl scăpăm din vedere pe singurul care există.“ PASCAL
CLIPA PREZENTĂ Meditația pune accentul, cu bună știință, pe clipa prezentă. Și o face nu pentru că momentul prezent este superior celui trecut sau celui viitor, ci pentru că prezentul este mai întotdeauna neglijat, uitat, maltratat. Când, de fapt, doar el este real. Da, doar timpul prezent este real, celelalte timpuri sunt virtuale: viitorul nu există încă, trecutul nu mai există. Și, în ciuda credințelor noastre, adesea, în real există mai multe resurse decât în virtual, iar în prezent, mai multe resurse decât în timpul trecut sau în cel viitor. Cu toate acestea, complet absorbiți de proiectele noastre, îndurerați de regrete, uităm mai mereu să trăim în prezent. A medita nu înseamnă, deci, să renunțăm să mai reflectăm asupra viitorului sau să ne gândim la trecut, ci să ne hotărâm să ne instalăm mai bine și mai des în acest timp prezent… Și, dacă vă interesează, iată cum… EXERCIȚIU Mintea noastră poate vagabonda prin timp, dar nu și corpul nostru. Corpul este întotdeauna în prezent… Deci, pentru a ne ancora în prezent, ne vom ancora, simplu, în propriul nostru corp, ne vom ancora în respirația noastră… în fiecare inspirație, în fiecare expirație… Ne ancorăm în sunetele fiecărei clipe… în senzațiile fizice din fiecare moment… Și acum, vom trăi fiecare clipă ca și cum ar fi unică. De altfel, ea și este cu adevărat unică! Niciodată nu ați mai trăit această clipă… și nu o veți retrăi niciodată… Nu puteți să o împiedicați să fugă, și nici să dispară. Dar vă puteți decide să o folosiți pe deplin. Puteți decide să petreceți această masă cu cei apropiați, pe deplin, în ciuda grijilor care vă transportă mintea în altă parte… Puteți decide să trăiți pe deplin, acum, această clipă de după-amiază de vară, această dimineață de primăvară, această seară de iarnă, această zi de toamnă… Decideți să vă simțiți cât mai bine în vacanță, în concediu, chiar dacă trebuie să reveniți la școală sau la serviciu… Decideți să vă trăiți existența pe deplin, în pofida morții care va veni… Decideți să fiți prezenți în fiecare clipă a vieții, începând cu cea de acum… SFATURI • Pentru a fi liberi spiritual trebuie să ne folosim toate capacitățile. Aceasta înseamnă să ne folosim nu numai mintea, această minunată facultate pe care o avem, pentru a face proiecte sau pentru a ne gândi la trecut, ci să ne folosim și capacitatea de a trăi din plin și de a savura prezentul și toate clipele unice pe care acesta ni le oferă. • Momentul în care înțelegem acest lucru este minunat și amețitor în același timp. Și tot minunat și amețitor este și să realizăm în mod concret această prezență, în prezent. Deoarece clipa prezentă ne aduce la ceea ce este esențial și ne spune: „Toată viața ta se desfășoară aici și acum…“ La fel spunea și Goethe, în limbajul său poetic: „Atunci, mintea nu se uită nici în față, nici în spate.
Leave a Reply