În ultimele două decenii, o serie de clinicieni și-au concentrat atenția asupra studiului indivizilor despre care se poate crede, în mod rezonabil, că au personalități sănătoase și cu o bună funcționare.
În primul rând, aceste personalități bine adaptate prezintă un echilibru, cu o foarte bună funcționare, între inițiativă și autonomie, pe de o parte, și capacitatea, pe de altă parte, atât de a cere ajutor, cât și de a folosi ajutorul celorlalți atunci când situația o cere.
În al doilea rând, examinarea dezvoltării lor indică faptul că au crescut în familii unite, cu părinți care, din câte se pare, le‑au oferit mereu susținere și încurajare. În al treilea rând, familia însăși a fost și este încă parte dintr-o rețea socială stabilă, care întâmpină primitor un copil în creștere și unde acesta din urmă are posibilitatea de a interacționa atât cu alți adulți, cât și cu grupuri.
Astronauții sunt considerați, în mod special, oameni cu un grad înalt de autonomie, capabili să trăiască și să muncească eficient în condiții de stres și de pericole potențiale majore. Performanțele, personalitățile și istoriile lor personale au fost studiate de Korchin și Ruff. În două articole (Korchin și Ruff, 1964; Ruff și Korchin, 1967), ei au publicat rezultate preliminarii ale studiului efectuat pe un eșantion de șapte bărbați.
În pofida unui grad înalt de autonomie și a unei preferințe clare pentru a acționa independent, toți bărbații au declarat că se simt „confortabil atunci când e necesară dependența de ceilalți“ și că au „capacitatea de a menține încrederea în condiții de aparentă neîncredere“. Performanța astronauților navetei Apollo 13, implicați într-un accident în drumul lor spre Lună, este dovada acestei capacități. Nu doar că și-au păstrat eficiența personală în condiții de pericol major, dar au continuat să coopereze încrezători și eficient cu colegii lor de la baza terestră.
Revenind la istoriile lor personale, constatăm că acești bărbați „au crescut în comunități relativ mici și bine organizate, în condiții de considerabilă solidaritate familială și de identificare intensă cu tatăl… [Ei au prezentat] un tipar de creștere relativ lin, în cadrul căruia au putut să întâmpine provocări, să-și crească nivelurile de aspirații, să reușească și să câștige încredere suplimentară, sporindu-și astfel competențele“.
Leave a Reply