Charisma nu e un har cu care te naști sau nu, un talent dăruit doar marilor politicieni și starurilor de cinema. Charisma se învață, la fel cum și una dintre cărămizile sale, spontaneitatea, poate fi exersată și perfecționată, ne spune psihologul britanic Andrew Leigh în volumul Charisma. Cum să faci o impresie puternică și durabilă.

Iată mai jos câteva trucuri pentru un discurs ”spontan”:

***

Când acţionezi în mod deschis, cu spontaneitate, este foarte probabil să creezi o atmosferă echilibrată și onestă. Dacă oamenii te văd vorbind din inimă, nu numai din cap, poate fi molipsitor, adesea stimulându-i să acţioneze în aceeași direcţie. Cât de confortabil te simţi în situaţia în care trebuie să gândești liber și spontan și să reacţionezi prompt la tot ceea ce se întâmplă? Te simţi nesigur, preferând să respecţi îndeaproape scenariul scris sau mental pe care l-ai ales?

 

 

Lipsa practicii este unul dintre cele mai frecvente motive pentru a-ţi fi frică de situaţia în care ţi se cere să gândești spontan. În cazul în care nu ai o diplomă în fizică avansată, dacă cineva ţi-ar cere să vorbești fără pregătire în faţa a 500 de oameni, timp de 15 minute, despre teoria relativităţii a lui Einstein, s-ar putea să fii pus în dificultate. Totuși, adesea lipsa cunoștinţelor este cea care face din discursul liber o provocare.

Sau poate crezi că gândirea spontană reclamă un răspuns fulminant, un creier sclipitor cu intuiţii profunde imediate? Ar putea fi adevărat în cazul în care vrei să fii un performer de stand-up comedy, sau cineva care dă numai replici spirituale. În general, acest tip de gândire spontană îţi cere să rămâi legat de lucrurile la care ţii cel mai mult și astfel îţi permite să-ţi accesezi resursele interne fără restricţii.

   

  

Chiar dacă, prin definiţie, spontaneitatea nu poate fi planificată, poţi fertiliza terenul pe care ea înflorește, prin anticipare, ascultare, gândire de ansamblu și câștigând timp de gândire.

• Anticiparea: Există multe situaţii în care știi că va trebui să acţionezi în mod spontan, fără a avea o hartă care să te ghideze. De exemplu, ai putea fi solicitat să susţii un discurs spontan, să vorbești fără un text pregătit dinainte. Umoristul Mark Twain se lăuda că are nevoie întotdeauna de câteva săptămâni pentru a pregăti un discurs spontan bun, dorind să spună prin asta că el era întotdeauna pregătit într-un fel pentru aceste provocări.

• Ascultarea: Oamenii îţi vor furniza adesea indicii și informaţii legate de ceea ce gândesc și simt. Ascultând și privind cu atenţie, poţi adesea să le culegi, astfel încât să devii pregătit pentru a răspunde atunci când este necesar.

• Gândirea de ansamblu: Indiferent de subiectul care se discută, încearcă să-l vezi cu alţi ochi, extinde-ţi gândirea. De exemplu, când cauţi un răspuns încearcă să te întrebi pe tine: „Despre ce este vorba cu adevărat aici?“, „Ce ar putea să lipsească aici?“, „Despre ce îmi amintește acest subiect?“, „Cum se leagă acesta de experienţa mea proprie?“, „Ce îmi spune acest subiect despre situaţia cu care mă confrunt acum?“

• Câștigând timp de gândire: Oferă-ţi un moment de respiro pentru a fi spontan încercând să câștigi mai mult timp de gândire până să dai răspunsul:

  • Așteaptă ca un vorbitor să termine complet ce are de spus înainte de a încerca să oferi un răspuns.
  • Formulează și tu o întrebare.
  • Cere timp de gândire.
  • Scoate sunete cum ar fi „hmmm“, pentru a arăta că ești atent, dar te gândești încă.
  • Folosește fraze de umplutură cum ar fi „Iată o idee bună“, „Acest lucru ar putea avea multe implicaţii“, „Trebuie să vorbim mai mult despre asta.“
  • Revino pentru a reflecta la ceva ce tocmai a spus vorbitorul, „Deci ceea ce păreai să spui este că…“
  • Fără a oferi un răspuns imediat, spune o poveste care îţi amintește despre această chestiune, în timp ce continui să te gândești la cel mai bun răspuns.

   

Fragment din volumul Charisma. Cum să faci o impresie puternică și durabilă.