Povestasi innascuti, cu o identitate comuna data de conditiile geografice si de civilizatie, scriitorii din Nordul european au cu ce sa-i atraga si surprinda azi pe strainii dispusi sa idealizeze social-democratia lor si nivelul ridicat de trai, sub care, la ora mondializarii, se ascund si acolo drame, retele de raufacatori, coruptie, extremisme politice. Poate si de aceea voluminoasele romane politiste venite din acest spatiu au atata succes in lume.

Desi ele respecta codurile genului, sunt mai mult decat un divertisment bazat pe logica in ancheta din jurul unor crime misterioase; au si componente sociale, politice, psihologice verosimile, daca nu chiar reale, din vecinatatea investigatiei jurnalistice. Substituindu-i-se sau colaborand cu politia, diverse personaje – ziaristi, avocati, psihiatri sau chiar marginali – se lanseaza pe cont propriu in cursa de a descoperi si denunta criminali.

Fireste, pentru asta au de invins piedici si primejdii de moarte, de facut legaturi cu o multime de alti oameni, fiecare cu povestea lui, dezvaluitoare de mizerii ascunse si vulnerabilitati ale sistemului-model. Pe langa fulminantul Stieg Larsson cu trilogia sa “Millennium”, Editura Trei (care are o bine gandita strategie in alcatuirea portofoliului) a tradus o multime de thrillere de suedezele Liza Marklund si Camilla Lackberg, de islandezii Yrsa Sigurdardottir si Arnaldur Indridason, de norvegiana Anne Holt s.a. Toate – pasionante, daca va place genul si daca vreti sa aflati mai multe despre modul de viata din Nordul prosper.

  

   

     

Din aceeasi “industrie” de romane politiste meseriase, care te tin in priza pe sute de pagini, e si “Sub hipnoza”. Autorul, Lars Kepler, nu exista. Sub acest pseudonim s-a ascuns, pana a fost “demascat”, un cuplu de romancieri suedezi, Alexander Ahndoril si Alexandra Coelho Ahndoril, care aveau fiecare in bibliografie carti “serioase”, distinse cu premii literare. Fenomenul Stieg Larsson, cu averea uriasa castigata de trilogia lui, i-a stimulat sa se indrepte impreuna spre genul mai profitabil material.

Asa ca si-au inventat si ei un detectiv de plimbat dintr-un roman in altul, comisarul de politie Joona Linna, iar “Sub hipnoza” e capul de serie al cazurilor elucidate de el. Cum nu pot sa va povestesc subiectul fara sa va stric placerea de a strabate meandrele dramatice ale anchetei, pline de intorsaturi surprinzatoare, va spun doar ca romanul e bine documentat si construit, cu atentia focalizata cinematografic pe actiune si personaje, ingenios complicate prin aportul unui psihiatru-hipnotizator. Nu-l incepeti seara, daca nu vreti sa va sacrificati o noapte de somn, caci te prinde in mreje si nu te mai lasa, pana la sfarsit.

Citește întreaga recenzie semnată de Adriana Bittel în Formula AS.