În timp ce utilizatorul de opiacee se află într‑o stare plăcută, ca de visare, respiraţia încetinește, pupilele se contractă și persoana respectivă are obicei stări de greaţă și chiar vomită.
Deși efectele asupra respiraţiei pot fi destul de periculoase, celelalte efecte fiziologice sunt destul de benigne. De exemplu, opiaceele nu produc mari schimbări ale tensiunii arteriale la persoanele sănătoase.
Fragment din:
Majoritatea efectelor drogurilor narcotice sunt cauzate de influenţa lor asupra receptorilor specifici de opiacee din părţi ale creierului implicate în controlul respiraţiei și al altor funcţii involuntare. De exemplu, utilizatorii de opiacee vomită deoarece morfina stimuleaza un centru din creier (zona de declanșare a chemoreceptorilor), a cărui sarcină este de a provoca vărsături ca reacţie la ingerarea unei substanţe toxice.
Prin urmare, în filmul Pulp Fiction, injectarea de adrenalină în inimă pentru a contracara supradoza de opiacee nu respectă realitatea. Efectele asupra respiraţiei, care au cauzat supradoza, au avut loc în creier, iar injectarea unui medicament direct în inimă pentru a resuscita femeia va fi fost o scenă de film reușită, dar e inexactă din punct de vedere farmacologic. În loc de aceasta, injectarea unui medicament care să blocheze receptorii de opiacee (naloxonă sau Narcan) în fluxul sangvin ar fi tratat eficient simptomele supradozei.
Filmul Trainspotting descrie mult mai bine procesul de inversare a efectelor supradozei de opiacee cu naloxonă. Protagonistul este abandonat la intrarea unei unităţi de urgenţă a unui spital, preluat într‑un salon și apoi i se administrează un antagonist. În câteva secunde, reușește să se ridice de pe targă.
Leave a Reply