Considerat de presa internațională „un roman polițist diabolic și original”, dar și „un omagiu adus literaturii” și „un joc abil de oglinzi între autor și cititor”, cel mai recent roman al lui Guillaume Musso, Viața secretă a scriitorilor, este o adevărată călătorie în lumea fascinantă cărților.
Publicat la Editura Trei, în colecția Fiction Connection, romanul lui Musso poate fi savurat deopotrivă ca un thriller, ca o minunată țesătură de referințe literare, dar și ca un răspuns la una dintre întrebările pe care le primesc adesea scriitorii: de unde vine inspirația? „Romanul de față, Viața secretă a scriitorilor, este o formă de răspuns posibil, ilustrând procesul misterios care dă naștere scriiturii: totul este în mod potențial sursă de inspirație și material de ficțiune, dar nimic nu se regăsește într-un roman exact așa cum a fost văzut, trăit sau cunoscut. Ca într-un vis straniu, fiecare detaliu al realității poate să se deformeze și să devină element esențial al unei povești în gestație. Atunci, acest detaliu devine romanesc. Este tot adevărat, dar mai real”, explică autorul chiar la finalul cărții.
Pe lângă plăcerea lecturii pe care o transmite la fiecare pagină, romanul lui Musso poate fi, de asemenea, și un îndrumar pentru cei care și-ar dori să scrie, dar nu știu de unde să înceapă sau pentru curioșii dornici să descopere taina nașterii unei cărți.
Cu toate că personajul principal al romanului, un scriitor extrem de apreciat, retras în mod inexplicabil din această lumea în plină glorie, spune că „nimeni nu te poate învăța să scrii. E ceva ce trebuie să înveți singur”, pe parcursul cărții, cititorii vor descoperi o serie de îndrumări extrem de prețioase legate de bucătăria scrisului. „Prima calitate a unui scriitor era de a ști să-și captiveze cititorul printr-o poveste bună. O poveste capabilă să-l smulgă din existența lui pentru a-l proiecta în centrul intimității și al veridicității personajelor. Stilul nu era decât mijlocul de a inerva narațiunea și de a o face să vibreze.”
Totodată, Musso vorbește în cartea sa și despre neajunsurile vieții de scriitor, cele care-i îndepărtează de oameni și de plăcerile vieții de zi cu zi, pentru că a fi scriitor nu înseamnă doar glorie și bucurie, ci și chin și nesiguranțe. „Pentru că viața unui scriitor este chestia cea mai puțin fascinantă din lume (…). Duci o viață de zombi, singuratică și ruptă de a celorlalți. Stai toată ziua în pijama în fața calculatorului, obosindu-ți ochii, înfulecând pizza rece și vorbind cu personaje imaginare care până la urmă te duc în pragul nebuniei. Îți petreci nopțile spetindu-te să cizelezi o frază pe care trei sferturi din cititorii tăi mediocri nici măcar n-o vor remarca. Asta înseamnă să fii scriitor”, spune Nathan Fawles, personajul principal al cărții.

„Iadul e gol, toți demonii sunt aici” / William Shakespeare

„Unii cititori vor aprecia această carte ca pe un thriller, alții se vor bucura de referințele literare. Toți merită respect”, crede Guillaume Musso.
Scriitorul francez deține „rețeta” creării thriller-ului de succes. Romanele sale au „nerv”, iar Musso stăpânește perfect arta menținerii suspansului. Finalul fiecărui capitol lasă cititorul într-o stare de tensiune, din care nu poate ieși decât dacă citește mai departe. În Viața secretă a scriitorilor, Musso construiește un puzzle perfect – crime teribile, morți violente și o doză maximă de mister. Așa cum spune motto-ul unui capitol, „Iadul e gol, toți demonii sunt aici”. Iar suspansul câștigă în tensiune cu atât mai mult cu cât i se adaugă și o componentă psihologică.

„Nu există neliniște mai mare decât aceea de a purta în tine o poveste pe care n-ai spus-o încă” / Zora Neale Hurston

Viața secretă a scriitorilor este cel de-al 16-lea roman al lui Guillaume Musso, iar la o asemenea experiență oricine și-ar putea imagina că scrie cu facilitate. Dar autorul francez care vorbește în cel mai recent roman al său despre ce înseamnă să creezi o carte dezvăluie și cum se raportează el însuși la acest aspect: „Doar pentru că ai scris zece romane nu înseamnă că-l poți scrie și pe al 11-lea. Un roman nu este o rețetă de plăcintă cu mere pe care poți să o repeți. Regula mea este să scriu un roman pe care mi-ar plăcea să-l citesc”.
Cât despre singurătatea resimțită în momentul creației, Musso spune că este o condiție inevitabilă pentru un scriitor: „Este un lucru pe care mi l-am asumat, strâns legat de procesul de creație, care poate fi uneori dificil. E o parte a drumului și trebuie să fii atent să nu te îndepărtezi de viața reală și de ceilalți oameni. Spre exemplu, eu îmi fac program strict de scris și nu lucrez niciodată acasă. Casa este destinată vieții de familie, iar pentru scris merg la birou. Am avut întotdeauna locuri favorite unde să-mi scriu romanele”, a spus Guillaume Musso pentru publicația franceză Le Dauphiné.

Guillaume Musso conduce de opt ani consecutiv topul celor mai bine vânduți scriitori francezi, iar cărțile sale au fost traduse în peste 40 limbi și vândute în peste 11 milioane de exemplare în toată lumea.